Partidul Crucilor cu Săgeţi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Istoria Ungariei |
|---|
 |
| Ungaria veche |
| Panonia |
| Ungaria înainte de maghiari |
| Regatul Ungariei |
| Regatul Ungariei |
| Revoluţia de la 1848 |
| Ausgleich |
| Austro-Ungaria |
| Anii primului război mondial |
| Republica Sovietică Ungaria |
| Tratatul de la Trianon |
| Ungaria în al doilea război mondial |
| Arbitrajele de la Viena |
| Pactul Tripartit |
| Partidul Crucilor cu Săgeţi |
| După cel de-al doilea război mondial |
| Tratatul de la Paris, 1947 |
| Ungaria comunistă |
| Republica Populară Ungaria |
| Revoluţia din Ungaria, 1956 |
| Ungaria modernă |
| Republica Ungaria |
Partidul Crucilor cu Săgeţi (în maghiară Nyilaskeresztes sau Nyilas-Keresztes Párt) a fost un partid politic maghiar germanofil şi antisemit. [1]. Liderul formaţiunii era fascistul Ferenc Szálasi care a ocupat funcţia de prim-ministru al Ungariei din 15 octombrie 1944 până în ianuarie 1945. În perioada guvernării sale (de doar 4 luni), 80.000 de evrei maghiari au fost exterminaţi, inclusiv copii şi femei.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Partidul a fost fondat în 1935 de către Ferenc Szálasi, şi şi-a desfăşurat activitatea ilegal timp de 2 ani, fiind scos în afara legi datorită violenţei şi a radicalismului. Constituit după structura Partidului Nazist, Partidul Crucilor cu Săgeţi a preluat numeroase elemente din ideologia acestuia. Emblema partidului o reprezenta un simbol al triburilor maghiare, ce reprezenta puritatea rasială a naţiunii maghiare, concept asemănător svasticii naziste (ce simboliza puritatea rasială ariană).
[modifică] Ideologia
Ideologia partidului era similară nazismulului, fiind de factură naţionalist-militantă. Programul Partidului Crucilor cu Săgeţi viza refacerea Ungariei Mari şi a valorilor maghiare (definite prin formulra "Hungarizmus" ori "Ungarianism").
[modifică] Guvernarea Szálasi
În martie 1944 prim-ministrul pro-german Döme Sztójay a legalizat din nou Partidul Crucilor cu Săgeţi. În octombrie 1944, Ferenc Szálasi a fost instalat ca prim-ministru de către către Germania nazistă iar partidul său a fost adus la putere. Politica pro-nazistă dusă de Partidul Crucilor cu Săgeţi a menţinut alianţa Ungariei cu Germania până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în aprilie 1945.
Pe 7 noiembrie 1944 membri ai Partidului Crucilor cu Săgeţi au ucis-o pe Hannah Szenes într-o închisoare. Hannah Szenes s-a născut în Budapesta pe data de 17 iunie 1921. A emigrat ilegal în Palestina şi a studiat la Cairo, la şcoala de paraşutişti şi a devenit ofiţer în armata britanică în iunie 1944. A vrut să ajungă în Ungaria prin Iugoslavia ca să salveze evrei dar pe 9 iunie 1944 a fost arestată la frontierea Ungariei şi a fost luată prizioner. Preotul catolic Ferenc Kállo a fost ucis de adepţii Partidului Crucilor cu Săgeţi pe data de 29 octombrie 1944. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, Ferenc Szálasi şi alţi membri marcanţi ai Partidului Crucilor cu Săgeţi au fost condamnaţi de Tribunalul poporului din Ungaria pentru crime de război şi executaţi prin spânzurare.
[modifică] Miniştri din Guvernul Szálasi
- BEREGFFY Károly, Ministrul Apărării Naţionale - executat prin spânzurare pe 12 martie 1946.
- dr. BUDINSZKY László, Ministrul Justiţiei - executat prin spânzurare pe 9 martie 1946.
- dr. CSIA Sándor, Guvernator - executat prin spânzurare pe 19 martie 1946.
- FERENCZY László, Locotenent - jandarm şi ministru - executat prin spânzurare pe 31 mai 1946.
- GÁL Csaba, Ministru al Problemelor Speciale - executat prin spânzurare pe 25 iunie 1946.
- dr. GERA József, deputat sub guvernarea Szálasi - executat pe 12 martie 1946.
- HINDY Iván, comandantul Budapestei - executat prin spânzurare, pe 29 august 1946.
- HUBAY Kálmán, membru fondator al Mişcării Hungariste şi deputat - executat prin spânzurare pe 22 iunie 1946.
- KASSAI (SCHALMAYER) Ferenc, Ministru al Propagandei - executat prin spânzurare pe 30 octombrie 1946.
- dr. KEMÉNY Gábor, Ministru de Externe - a fost executat prin spânzurare pe 19 martie 1946.
- gróf PÁLFFY Fidél, Ministrul Agriculturii - executat prin spânzurare pe 2 martie 1946.
- RAJNISS Ferenc, Ministru al Religiei şi Educaţiei - a fost executat prin spânzurare pe 12 martie 1946.
- REMÉNYI-SCHNELLER Lajos, Ministrul Economiei - executat prin spânzurare pe 24 august 1946.
- RUSZKAY Jenő, General maior (r), Consilier a lui Szálasi - executat prin spânzurare pe 22 februarie 1946.
- dr. SZÁSZ Lajos, Ministrul Industriei - executat prin spânzurare pe 24 iulie 1946.
- SZÖLLŐSI Jenő, Vice prim-ministru şi liderul mişcării Hungariste - executat prin spânzurare pe 19 martie 1946.
- VAJNA Gábor, Ministru de Interne - a fost executat prin spânzurare pe 12 martie 1946.
- JÁNY Gusztáv, General, comandantul armatei ungare - executat prin împuşcare pe data de 26 noiembrie 1947
[modifică] Înfiinţarea ghetoului din Budapesta
Pe 29 noiembrie 1944, Gábor Vajna (ministrul de interne) a iniţiat construcţia ghetoului din Budapesta. Deportarea a început la sfârşitul lunii noiembrie şi a durat până pe 2 decembrie 1944. Între 70.000 şi 100.000 de evreii erau concentraţi în noul ghetou din Budapesta. Până pe 18 ianuarie 1945, membrii Partidului Crucilor cu Săgeţi au vandalizat permanent ghetoul, producând atât victime umane cît şi pierderi materiale. Armata Sovietică a descoperit în ghetou 24 de gropi comune şi peste 2281 de cadavre. Ferenc Szálasi şi adepţii săi şi-au continuat activitatea până în aprilie 1945. Pe 27 martie 1945, Szálasi a fugit în Austria.
[modifică] Partidul Crucilor cu Săgeti în nordul Transilvaniei
Partidului Crucilor cu Săgeţi din Transilvania de Nord; József Haracsek, preşedintele Asociaţiei Baross (o asociaţie virulent antisemită a oamenilor de afaceri creştini). Ghetoul pentru evreii din oraşul Baia Mare a fost stabilit pe terenurile virane ale Fabricii de sticlă König; evreii aparţinând diferitelor comunităţi din districtele Baia Mare, Şomcuta Mare şi Copalnic Mănăştur au fost cantonaţi în nişte grajduri din Valea Borcutului,aflate la aproximativ două mile de oraş. Adunarea evreilor şi percheziţiile după bunuri devaloare s-au făcut sub comanda lui Jenö Nagy şi Gyula Gergely, cu participarea SS-Hauptsturmführer Franz Abromeit. Ghetoul din Baia Mare cuprindea aproximativ 3.500 de evrei, iar cel din Valea Borcutului, în jur de 2.000. Dintre aceştia din urmă, numai 200 şi-augăsit adăpost în grajduri; ceilalţi au fost cantonaţi sub cerul liber. Comandantul şef alghetoului a fost Tibor Várhelyi. Evreii din ghetoul de la Baia Mare au fost supuşi torturilorşi metodelor de anchetă obişnuite în toate ghetourile. Printre cei implicaţi în aceste anchete, conduşi de Nagy şi de Várhelyi, au fost Károly Balogh şi László Berentes, asociaţi la Fabrica Phoenix din Baia Mare, ca şi Haracsek, Péter Czeisberger, Zoltán Osváth şi detectivii József Orgoványi, Imre Vajai şi István Bertalan. Răspunderea generală pentru administrarea judeţului îi revenea, la vremea respectivă, lui Barnabás Endrödi, care a fost numit prefect aljudeţului Satu Mare de către guvernul Sztójay, la 25 aprilie 1944. Cei 5.916 evrei din cele două ghetouri au fost deportaţi în două transporturi, între 31mai şi 5 iunie.32 Bistriţa. Cei aproximativ 6.000 de evrei din Bistriţa şi din comunităţile judeţului Bistriţa-Năsăud au fost concentraţi la ferma Stamboli, aflată la 2-3 mile de oraş. Aproape 2.500 de locuitori ai ghetoului proveneau chiar din Bistriţa. Ceilalţi au fost aduşi dincomunităţile din districtele Bistriţa de Jos şi Bistriţa de Sus, Năsăud şi Rodna.33 Ghetoizarea evreilor din oraş s-a făcut sub comanda primarului Norbert Kuales şi a şefului poliţiei, Miklós Debreczeni. În alte comunităţi ale judeţului, operaţiunea a fostcondusă de László Smolenszki, adjunctul de prefect, şi locotenent-colonelul de jandarmi Ernö Pasztai. Toţi patru participaseră, împreună cu László Endre, la conferinţa din 28 aprilie de laTârgu Mureş. 32 Pentru alte detalii despre Baia Mare, a se vedea R. Braham, Genocide, p. 32-33, 113.123. Vezi şi USHMM, Arhive, RG-25004M, rola 42, dosar 40030; rolele 90 şi 94, dosar 40029. Pentru Baia Sprie, a se veddea rola 60, dosar 22291.33Printre evreii din zona rurală transferaţi în ghetoul din Bistriţa se aflau cei din Ilva Mare, Ilva Mică, Lechinţa, Năsăud, Nimigea de Jos, Prundu Bârgăului, Rodna, Romuli, Şieu.
[modifică] Zece triburi maghiare
- Nyék
- Megyer
- Kürtgyarmat
- Tarján
- Jenő
- Kér
- Kesz
- plus 3 triburi din Kabar
[modifică] Bibliografie
- Florin Constantiniu, "O istorie sinceră a poporului român", ediţia a III-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002.
- Photographs Documenting the Holocaust in Hungary by László Karsai Ph.D
- Magyar holokauszt-kronológia [2]
- Dead bodies in the Dohány street Ghetto, February 1945. Source: Hungarian National Museum[3]
- The Second World War - A második világháború [4]
- Nyilaskeresztes Part (Hungary, 1940-1945) [5]
- Photographs Documenting the Holocaust in Hungary [6]
- Az 1946-ban Budapesten kivégzett „háborús bűnösök” névsora Listă miniştrilor guvernului szálasi condamnaţi la moarte
- Holocaust în România
