Budapesta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Budapest
[[Image:\|center\|150px\|Budapesta]]	[[Image:\|center\|150px\|Budapesta]]
Harta

Date
Statut	Capitala Ungariei
Populaţie • Total (2005) • Densitate	1.695.000 locuitori 3570 locuitori/km²
Suprafaţă	525.16 km²
Altitudine	m
Coordonate geografice	47°28′N 19°03′E
Fus orar	UTC+1
Primar	Gábor Demszky
www	[ ]
Steag

Budapesta (maghiară Budapest - ['budɒˌpɛʃt], croată Budimpešta, poloneză Budapeszt, slovacă Budapešť) este capitala Ungariei. Este situată pe o suprafaţă de cca. 52.500 hectare, pe ambele maluri ale Dunării. Oraşul este format din două părţi. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafaţă, iar pe partea de vest se află Buda cealaltă treime a oraşului. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999).

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul istoria Budapesteivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Vedere a oraşului Budapesta

Oraşul Ak-Ink a fost fondat de celţi pe malul drept al Dunării. În epoca romană primeşte numele de Aquincum, devenind centrul de guvernare a Pannoniei Inferioare. Pe malul stâng al Dunării se construieşte un nou oraş cu numele de Trans-Aquincum, numit şi Contraaquincum. Cele două oraşe au fost legate de un pod pe bărci, astfel fiind asigurat comerţul între cele două maluri ale Dunării. În secolul al IV-lea a început să se răspândească creştinismul şi în această provincie, dar acest lucru a fost oprit de invazia hunilor în 375. Potrivit cronicilor medievale maghiare, în jurul anului 450 un frate al lui Attila, Buda, a rebotezat Aquincumul, numit pe vremea respectivă şi Sicambria, după numele său. Potrivit altor surse, numele ar veni de la cuvântul slav voda, "apă". După destrămarea Imperiului Hunic, oraşul a fost dominat de goţi (493-560), de avari (560-800), de franci (800-880). Din anii 880-889 a devenit teritoriu maghiar.

Prima atestare scrisă a Pestei datează din 1148, oraşul fiind construit pe ruinele Contraaquincum-ului. Din secolul al XIII-lea oraşele încep să înflorească, dar acest lucru este oprit de invazia mongolă din 1241, când ambele au fost incendiate. Regele Béla al IV-lea a reconstruit cele două oraşe. El a mutat capitala la Óbuda. A construit o cetate de piatră rezistentă împotriva invaziei mongole din 1285. Oraşul devine cunoscut în toată lumea din 1279, când se ţine Sinodul din Buda.

Palatul din Buda

Cetatea Buda în timpul lui Matei Corvin

Construcţiile palatului şi cetăţii din Buda au fost demarate de Sigismund de Luxemburg în anul 1417, cu o populaţie preponderent germană. De la aceasta provine şi numele de Ofen, folosit paralel cu Buda. Oraşul a ajuns la apogeu sub Matei Corvin. El a mărit palatul lui Sigismund şi a introdus apa prin conducte de plumb. Tot el a fost fondatorul bibliotecii „Corvina”, cu 50.000 de exemplare, multe costând peste 1.000 de florini de aur. În acea epocă Buda se numără între cele mai renumite oraşe din Europa pe plan cultural, universitar şi comercial.

În anul 1526 Buda este cucerită de turci, dieta Ungariei fiind mutată la Pozsony, azi Bratislava. În cei 145 de ani de stăpânire turcească se construiesc cele mai multe băi ale oraşului, şi monumentul funerar al lui Gül Baba, care este loc de pelerinaj şi azi pentru turci şi arabi.

Armate creştine au eliberat oraşul la 2 septembrie 1686, iar împăratul Leopold I i-a recordat privilegiul de oraş liber în 1703 atât şi Pestei, cât şi Budei, cea din urmă fiind declarată oficial capitala ţării. În aceşti ani (începutul anilor 1700) oraşele sunt reconstruite complet, iar din anul 1749 împărăteasa Maria Terezia începe reconstruirea palatului din Buda. În secolul următor se construieşte primul pod permanent peste Dunăre, Podul cu lanţuri - „Lánchíd” (1839-1849), dar şi alte clădiri remarcabile, ca Universitatea Tehnică (1846), Teatrul Naţional (1837), Muzeul Naţional (1838).

Parlamentul Ungariei

Podul cu lanţuri - Lánchíd

După unirea celor două oraşe, Budapesta a fost împărţită în 10 sectoare, iar sistematizarea fost concepută în aşa fel din punct de vedere politic, ca în caz de necesitate să se poată fi guvernată şi de aici toată monarhia austro-ungară. Această concepţie adus numeroase construcţii noi, ca Opera, Academia de Muzică, Gara Nyugati, Gara Centrală (azi Keleti). Se îmbunătăţeşte şi circulaţia în capitală, fiind construite cheiuri pe cele două maluri ale Dunării, podurile Margit (Margareta), Szabadság (Libertatea) şi cea feroviară în nordul oraşului. Se construiesc şi bulevarde în formă de semicerc, având poduri la ambele capete. Sub cetatea Budei se construieşte un tunel (1853), iar la Pesta în 1896 primul metrou de pe continent şi al doilea din Europa (primul fiind la Londra). Între 1884-1902 pe malul stâng al Dunării se construieşte Parlamentul Ungariei.

Piaţa Eroilor

Basilica Sfântul Ştefan

În perioada interbelică se formează suburbia oraşului, dar primarii din această perioadă nu şi-au asumat răspunderea de a înfiinţa Budapesta mare. În anii ’40 o parte din locuitorii oraşului au fost deportaţi, războiul având drept consecinţă bombardarea şi distrugerea unei bune părţi a Budapestei.

Au urmat anii comunismului, când nu mai conta nici un interes local, Budapesta devenind al 20-lea „judeţ” al Ungariei. Cele 10 sectoare înfiinţate la unirea celor 3 oraşe au fost dezvoltate în 14 sectoare în 1930, iar în 1950, când au fost incluse oraşele şi comunele suburbane – adică s-a format Budapesta mare – numărul sectoarelor ajungând la 22.

În toamna anului 1956 Budapesta s-a revoltat împotriva ocupaţiei sovietice. Totul a început la 23 octombrie cu un marş studenţesc. Primul ministru Imre Nagy, având şi sprijinul armatei, a încercat instituirea unui „socialism cu faţă umană”, dar revoluţia a fost înfrântă de tancurile armatei sovietice, centrul Budapestei fiind distrus la doar 11 ani după terminarea celui de al II.-lea război mondial. Au urmat ani de represalii. Din 1960, situaţia s-a schimbat, regimul Kádár ducând o politică mai tolerantă (aşa zisul "comunism al gulaşului"). În anii ’70 Ungaria a devenit cea mai liberală ţară comunistă.

Statuia Libertăţii

Strada Váci, atracţia străinilor

Anii ’80 au adus oraşului o mişcare politică subterană, pe care dictatura, slăbită, se făcea că o trecea cu vederea. La sfârşitul deceniului, Ungaria, între primele ţări est-europene, a înlocuit regimul comunist cu o guvernare democratică. Primar al Budapestei a fost Gábor Demszky, care a continuat dezvoltarea oraşului, ce fusese suspendată timp de aproape un secol. La 30 iunie 1991, din Ungaria s-au retras ultimele formaţiuni militare sovietice. Evenimentul este comemorat în fiecare an, în ultimul sfârşit de săptămână al lunii iunie, ca hramul Budapestei.

[modifică] Budapesta azi

Zilele de azi a Budapestei arată o capitală renăscută, şi pline de monumente şi construcţii străvechi. Pe terenurile rămase goale încă din vremea războaielor s-au construit bănci şi case de birouri moderne, dar s-a avut grijă de aspectul combinării lor cu clădirile de la începutul secolului XX. sau şi mai vechi. Renaşterea se simte şi pe teatre, băi, muzee, biblioteci, parcuri, străzii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar şi pe instituţiile sanitare şi sociale. Mai puţin vizibil este dezvoltarea infrastructurii, dar are şi aceasta puncte vizibile, ca noile poduri pe Dunăre. Pentru ochiul turistului sunt vizibile şi redeschiderea sau renovarea cafenelelor şi a restaurantelor istorice dintre anii 1880-1910, sau a galeriilor de artă, teatre. Viaţa oraşului este plină de festivaluri culturale naţionale şi internaţionale, de evenimente sportive internaţionale, dar şi de evenimente muzicale pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzică „Sziget” sau Parada Budapesta – corespunzătorul Paradei Love din Berlin.

La începutul secolului XXI. Budapesta cu întrarea în UE a Ungariei a început să devină centrul regiunii pe plan economic, cultural şi turistic, devenind cea mai vizitată capitală a Europei Centrale, după Praga.

[modifică] Populaţie istorică

Sectoarele Budapestei

1800: 54.200 locuitori
1830: 102.700
1850: 178.000
1880: 370.800
1900: 733.400
1925: 957.800
1990: 2.016.100
2003: 1.719.342

[modifică] Geografie

Contrastul este evident şi geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, iar pe partea stângă câmpie. Temperatura medie anuală în oraş este de 12 C°. Cel mai înalt punct al oraşului este Dealul János (527 m).

[modifică] Transport

[modifică] Aeroporturi

Tramvaiele în Budapesta

Aeroportul Ferihegy serveşte oraşul Budapesta şi are trei diferite terminale de pasageri: Ferihegy 1, Ferihegy 2A şi Ferihegy 2B. Aeroportul este situat în sectorul XVIII în Pestszentlőrinc (Sf. Laurenţiu de Pesta).

[modifică] Şosele şi căi ferate

Budapesta este centrul sistemului de şosele ale Ungariei - toate şoselele majore pornesc de aici. Budapesta este totodată unul dintre importantele noduri feroviare din Europa Centrală.

[modifică] Metrou

Prima linie de metrou a fost dată în funcţiune în anul 1896. A fost a doua linie de metrou din lume. Actualmente există trei linii de metrou, iar a patra va fi inaugurată în 2008, după 37 de ani de la prima planificare a sa (1972).

[modifică] Oraşe înfrăţite cu Budapesta

Gara Keleti

[modifică] Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Budapesta

	Ungaria --- Unguri -- Limba ungară (maghiară)
	Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • • Economie • Floră • Faună • Educaţie • Geografie • Hidrografie • Istorie • Oraşe • Politică • • Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal • •