Peştera Româneşti
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![Concert de muzică clasică în Peştera Româneşti, 22 octombrie, 2006. Interpretează ansamblul „Temeswarer Spitzbuben”.](../../../upload/thumb/1/1b/Concert_Romanesti_2006.jpg/230px-Concert_Romanesti_2006.jpg)
Peştera Româneşti este situată la sud-estde satul Româneşti din judeţul Timiş în versantul stang al Văii Fărăşeşti, munţii Poiana Ruscă. Este renumită pentru acustica deosebită şi concertele ţinute în ea.
Cuprins |
[modifică] Descriere
Face parte din categoria peşterilor mijlocii, cu dezvoltarea totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principală este orientată spre N-NV, este lată de 9,5 m şi înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuză până la circa 70m. Pe această porţiune pereţii sunt înverziţi de alge. În Sala Liliecilor săpată in brecie tectonică (foarte puţine cazuri in peşterile din ţară) se găseşte o colonie permanentă de lilieci. Etajul superior şi cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior, cu caracter subfosil este accesibil doar speologilor cu echipament şi cunoştiinte de TSA. Sălile principale s-au format la intersecţia mai multor falii.
[modifică] Istoric
Primele cercetari cu caracter speologic au fost făcute in secolul XIX de T. Orthmayr (1872). Săpături arehologice ulterioare, au scos la iveală oase de urs de cavernă şi obiecte provenind de la o aşezare neolitică: un depozit de cereale, ceramică aparţinând culturilor de Tisa şi Coţofeni, precum şi o vatră acum reconstituită şi expusă la Muzeul Banatului din Timişoara, unde se păstrează şi resturile de urs de cavernă.[1]
În anii 1960 peştera intră in atenţia ISER Bucureşti prin Ştefan Negrea, Alexandina Negrea şi Vasile Sencu. Ulterior peştera şi intreaga zonă carstică din versantul stâng al Văii Farasesti este explorată de către clubul Speotimiş care aduce noi contribuţii majore la cunoaşterea genezei peşterii.
[modifică] Concertele
Începând din anul 1984, Asociaţia Speologică Speotimiş organizează în Sala Concertelor din această peşteră o serie de concerte la care au participat nume sonore ca: Filarmonica Banatul, Ştefan Ruha, Kathleen Evans, Alexandra Guţu, Gabriel Croitoru, Corala „Sabin Drăgoi”, grupurile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “ Nightlosers”, “Cargo”, “Celelalte Cuvinte”, “Implant Pentru Refuz” şi nu în ultimul rând “Zdob şi zdub” care au adus în Peştera Româneşti un număr record de 2.000 de spectatori.
[modifică] Accesul
Accesul la peştera se face:
- Din Timişoara pe drumul E70 Timişoara - Lugoj, apoi pe DN 68A (spre Deva, prin Făget), până la Coşava.
- Din Deva DN 68A (spre Lugoj prin Margina) până la Coşava.
- Din Coşava se urmează şoseaua spre Valea lui Liman pâna in localitatea Românesti.
- Din Românesti exista un traseu partial accesibil auto pina la peştera ~o ora de mers pe jos~ care părăseşte satul in dreptul cimitirului .Se mai poate ajunge la peşteră urmând drumul pe la Mănăstirea Izvorul lui Miron , apoi încă ~2,5 km de mers de la bifurcaţia :(la dreapta , spre Fărăseşti ,la stânga spre Pietroasa )urmind drumul spre Farasesti. Se ajunge in dreptul unui sector de chei de unde mai sunt~120 metri de urcat in vesantul stâng geografic pe potecă pînă la intrarea in pesteră.
[modifică] Bibliografie
- T. Orghidan, Ştefan Negrea, Peşteri din România. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984
[modifică] Note
- ↑ Orghidan, Negrea, p.32