Pecenegi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pecenegii, erau un popor semi-nomad originar din stepele Asiei Centrale şi care vorbeau o limbă turcă.(în limba greacă Patzinakitai, Bjnak/Bjamak/Bajanak la arabi şi persani, Be-co-nag la tibetani, Pacanak-i la georgieni, Pacinnak la armeni Peceneghi/Pecenezi la slavii rasariteni, Besenyo/Becencik la unguri, Pieczyngowie/Piecinigi la polonezi, Pizenaci, Bisseni, Bessi în textele latine redactate în tarile Europei Centrale )
Cuprins |
[modifică] Etimologie
Numelui pecenegilor i s-a atribuit semnificaţia etimologică de „clan/trib înrudit prin alianţa" ca argument aducându-se cuvântul „cumnat", pe care termenul bajanaq/bajinaq îl avea în vechile limbi turcice.
[modifică] Pecenegii şi Imperiul Bizantin
Pecenegii erau descrişi în De Administrando Imperio ca fiind: "Populaţie Nomadă care se deplasa în funcţie de ploi şi de locurile de păşunat" notând că aceştia "erau bogaţi" datorită controlului asupra rutelor comerciale, şi comerţului cu blănuri ceară şi sclavi. Marzavi furnizează în secolul 9 detalii asupra teritoriilor pecinegilor: Teritoriul pecinegilor se întindea cale de treizeci de zile, şi era încojurat în toate părţile de mulţi oameni... Între pecenegi şi Chazari, este o distanţă de zece zlie, relieful fiind stepă şi pădure. Nu este nici o cărare bătută între cele două teritorii iar ei călătoresc orientându-se după stele, repere geografice sau la întâmplare.(Marzavi) Structura socială a pecinegilor era tipic nomadă, fiind o confederaţie de clanuri organizată ierarhic, libere însă să opereze independent. De Administrando Imperii începe cu cinci capitole dedicate pecinegilor. Datorită faptului că reprezentau o forţă considerabilă, şi mai ales faptului că învinseseră de câteva ori pe bulgari, pecenegii contituiau o componentă importantă pentru politica imperiului bizantin, reprezentând o contrapondere la forţa militară a imperiului bulgar. Controlul pecinegilor conform De Administrando Imperio era efectuat prin scrisori şi prin cadouri. Pecinegii erau încurajaţi de imperiul bizantin să obţină prin mijloace paşnice bunurile de lux pe care altfel le-ar fi obţinut prin război, iar serviciile acestora odată cumpărate erau direcşionate către inamicii imperiului Bizantin. Privitor la pecenegi în De Cerimoniis conducătorii confederţiilor tribale aveau drepturi egale din punctul de vedere al Imperiului Bizantin, ceea ce demonstrează că pecenegii nu aveau un singur lider, dar spre deosebire de alte populaţii conducătorilor pecenegilor le era recunoscut statutul de conducători indepedenţi ce primeau scrisori de la împărat.
Tsar Simeon de asemenea i-a utilizat pe pecenegi pentru a-i alunga pe maghiari.Pecenegii au fost atât de victorioşi încât i-au alungat şi pe maghiarii rămaşi în Etelköz şi pe cei din stepele Pontice,forţându-i să se orienteze spre vest spre Dunăre, Transdanubia şi spre câmpia Panonică,unde mai târziu ei au fondat un stat ungar.
[modifică] Cronologie
- 692 Cumanii se amestecă cu pecenegii între Black Irtysh şi Syr-Darya în Deshtikipchak.
- 700 Cumanii se învecinau la sud cu pecenegii care trăiau în zona Seyhun şi Aral.
- 750 Pecenegii sunt vecini la vest cu Uygurs cu care se duşmănesc.
- 800 Pecenegii sunt stabiliţi în zona Emba şi Yaik controlând ruta comercială de la Itil la Khorezm. Din cauza acestui lucru intră în conflict de interese cu Khazarii.
- 860 Triburile Khazare şi Oguze se aliază şi atacă pecenegii pentru a-şi proteja rutele comerciale. Pecenegii traversează Itilul şi se aşează în locul maghiarilor.
- 885 Pecenegii îi atacă pe maghiari şi îi împing către vest.
- 889 Pecenegii străbat graniţa Khazară şi se stabilesc în locul maghiarilor în Levedia.
- 889-893 Pecenegii se stabilesc în locul Maghiarilor de la Atil-Kuzü până la Carpaţi şi se aşează şi în câmpia Donului la vest de Nipru.
- 893 Pecenegii se opresc din urmărirea maghiarilor peste iarnă, aşează tabara la gutrile râului Buh.
- Atacati de triburile Oguze Pecenegii trec peste râurile îngheţate Don şi Itil, trecând în Atelkuzu deşi unii erau blocaţi la Yaik.
- 894 pecenegii aliaţi cu bulgarii îi împing pe maghiari din Atilkiji dincolo de Carpaţi pe teritoriul ungariei de astăzi.
- 913 Pecenegii sunt împinşi către josul Syr-Darya şi către marea Aral de către Karluk Türks. Pşunatul se face între răurile Yaik şi Itil.
- În 915 sunt menţionaţi ca inamici de cronicari. Prinţul Igor semnează un tratat de pace stabilind frontiere între Don şi Nistru. [1]
- În anul 917 pecenegii sunt incitaţi să atace Bulgaria dar amiralul Romanus Lecapenus nu reuşeşte să-i transporte peste Dunăre.
- Pe 20 august 917, pe râul Achebi, între Anchialo şi Messembria, Simeon al Bulgariei, care făcuse alianţă cu pecenegii, învinge armata bizantină.
- Khazarii luptă cu o alinaţă din care fac parte şi pecenegii Oguzi Bizantini, Beseni şi bulgarii Kara.
- în anul 927 Nicholas Mysticus îl avertizează pe ţarul Simeon despre o alianţă a popoarelor din nord Alani, Pecenegi, Sciţi.
- 934 Pecenegii sunt aliaţi cu maghiarii în invadarea Thraciei Bizantine.
- În 944 iau parte la campania lui Igor. În timpul campaniei Igor ia ostateci Iar pecenegii sunt prezenţi în Dobrogea.
- 948 Triburile pecenege sunt organizate dupa cum urmează:
(Ertim, Chor şi Yula) sunt numite comunităţi ”Kangar”, adică “curajoşi”, Choban (în bazinul Donului),Tolmach (la vărsarea Donului),Kyulbey (Doneţ),Chor (est de Nipru),Karabai (între Nipru şi Bug), Ertin (Nistru), Yula (Prut), Kapan (Dunărea dejos)
- 960 Pecenegii sunt prezenţi în Moldova
- 964 Pecenegii ameninţă serios Khazaria
- 965 Posibil ca Svyatoslav să fi ajuns la o întelegere cu pecenegii pentru traversarea teritoriilor acestora.Cneazul Svyatoslav cucereşte Sarkel
- În 968 Sviatoslav (Svetoslav) debarcă în Delta Dunării în fruntea unei armate de 60.000 de oameni ruşi şi nomazi. Se confruntă cu 30.000 de bulgari, pe care-i urmăreşte până la Drustr. Sviatoslav ocupă cetăţile bulgăreşti între Nistru şi Nipru.
- 969 Pecenegi conduşi de Khan Kura atacă Kievul şi Sviatoslav este silit să se retragă. Sviatoslav respinge pecenegii şi atacă din nou Bulgaria în 969. Sviatoslav cucereşte Preslav capitala Bulgarilor şi Drustr, Preslavec şi Pliska. Sviatoslav se stabileşte în Drustr.
- 970 Ruşi, normanzi, bulgari, pecenegi şi mercenari maghiari sub comanda lui Sviatoslav atacă Thracia, este învins şi după un armistiţiu se retrage în Durostor.
- 971 Împăratul Ioan Zimisches (969-979) trece prin trecătorile neapărate ale Balcanilor. Toate fortăreţele bulgăreşti capitulează fără luptă. Sviatoslav este asediat în Durostor. După o lună de asediu Sviatoslav capitulează şi renunţă la revendicările din Bulgaria şi Crimeea. Sviatoslav este acuzat de atrocităţi de către aliaţi. ( sacrificii umane)
- 972 Sviatoslav, regele Kievului, este omorât de pecenegi într-o ambuscadă (Cronica Primară a ruşilor cunoscută ca fiind cronica lui Nestor exemplare cunoscute fiind codexul Laurentian şi codexul Hypatian). Craniul lui Sviatoslav este utilizat ca şi cupă de băut.Pecenegii mai duc lupte mici cu bizantinii, ruşii şi Khazars.
- 993 Mărturii despre un atac peceneg la Peryaslavl. Oraşul se numeşte astfel (rusesc Victorie)în cinstea înfrâgerii pecenegilor.
- 996 Pecenegii atacă Vasyliv.
- 997 Pecenegii asediază Belgorod.
- 1015(sau 1019) Pecenegii aliaţi cu Sviatopolk sunt învinşi în bătălia de la Liubec (râul Alta) de Iaroslav, regele kievean, forţele Kievului numărând 40.000 de oşteni din Novgorod şi 1.000 de mercenari vikingi.
- 1015-1020 Hartvig, în Legenda Sancti Stephani, consemnează atacul peceneg în Transilvania la Alba Iulia.
-
- Secuii, împreună cu pecenegii, sunt evocaţi în anul 1116 în avangarda trupelor maghiare, în calitate de combatanţi în bătălia de la Olsava condusă de regele Ştefan al II-lea al Ungariei (1116-1131).
-
- În 1017 Pecenegii atacă Kievul.(Cronica lui Ejmund.)
- 1026 Împăratul Constantine Diogenes repinge un atac peceneg
- 1027 Pecenegii atacă imperiul bizantin prin vadul cumanilor (Vidin Calafat)
- În 1036 au loc trei invazii pecenege asupra imperiului bizantin, sunt confirmate arheologic distrugerile de la Tulcea, Garvăn (Dinogetia), Turcoaia (Troesmis) (cetatea de est), Capidava, Tzar Asen.
- 1036 Pecenegii asediază Kievul. (Între 915 şi 1036 au existat 16 războaie între pecenegi şi Kiev).
- 1037 Yaroslav respinge o armată pecenega şi construieşte Catedrala Sfânta Sofia pentru a comemora evenimentul.
- În 1045, 20.000 de pecenegi se stabilesc în imperiul bizantin, în sudul Dobrogei şi în nordul Bulgariei actuale. Pecenegii care erau conduşi de Kegen au fost primiţi de împăratul Constantin IX, deoarece aceştia erau în conflict cu un trib rival, al lui Tyrach. Kegen s-a creştinat şi a primit titlul de patrikios.
- în anul 1146, secuii, alături pecenegi, sunt menţionaţi în oastea regelui Géza al II-lea al Ungariei (1141-1162), în luptele de pe Leitha, duse împotriva margrafului Heinrich al II-lea de Austria.
- În anul 1046 sau 1047, flota bizantină a primit de la împăratul Constantin IX ordinul să împiedice trecerea Dunării de către triburile pecenege conduse de Tyrach. Au fost trimise de la Constantinopol 100 de trireme. Cronicarul Skylitzesm menţionează că Tyrach a trecut Dunărea atât de uşor fiindcă “lipsea orice fel de pază”.
- 1050 Biruni of Khwarezm: limba alanilor este un amestec de Khwaresiană şi Pecenego-Türkă
- 1050 Invazie pecenegă în Bizanţ
- 1059 Un raid maghiaro-pecineg a fost respins de Isaac I
- 1064 Pecenegii ajung la porţile Constantinopolului.
- În 1064 sunt atacaţi de cumani
- 1065 600.000 Oguzes trec Dunărea şi devastează Balcanii până la Thesalonic. Împăratul Constantine X Ducas, şi apoi Pecenegii si Bulgarii îi anihilează. Rămăşitele acestora sunt fie distruse, fie absorbite de cumani.
- În 1068, pecenegii străpung fortificaţiile de la Porţile Meseşului, iar contraofensiva este câştigată de maghiari la Chiraleş, într-un punct care se afla probabil între limitele voievodatului româno-slav care a fost condus de Gelou, în apropiere de fortificaţia de la Şirioara, distrusă cu acea ocazie
- Pecenegii sunt mentionaţi alături de vlahi şi ruteni(locuitorii Ukrainei) ca aliaţi ai prinţului Wiaceslav de Polotsk în bătălia împoriva viitorului rege polonez Boleslaw II Smialy (1076-1079)
- După dezastrul le la Manzikert în anul 1071, bizantinii recrutează un număr mare de pecenegi ca mercenari formând un regiment cunoscut sub denumirea de Skythikon.
- Pecenegii din serviciul bizantin aflaţi în slujba lui Romanus Diogenes V (1067-1071) dezertează si-l sprijină pe Alp Arslan.
- În 1073, stratioţii şi locuitorii oraşelor s-au revoltat contra politicii fiscale a împăratului Mihail VII, aliindu-se cu pecenegii stabiliţi in anul 1045 în imperiu. Împreună cu aceştia, au întreprins atacuri contra capitalei.
- În 1078 rebelii se supun autorităţii imperiale a lui Nikephor III.
- În anul 1086 o alianţă ce include pecenegi, cumani şi bulgari învrange armata bizantină la Silistra.
- În anul 1088 folosirea flotei este atestată în cursul războiului lui Alexios I Comnenul contra pecenegilor. Flota avea misiunea să taie retragerea pecenegilor şi era comandată de Gheorghios Euphorbenos.
Cetatea Dristra stăpânită de şeful peceneg Tatós respinge asediul organizat de armata bizantină în 1088.
- În anul 1091 AD pe 29 Aprilie are loc lupta de la Lebunion unde armata bizantină cu ajutor cuman învinge coaliţia pecenegă,Împăratul Alexios I Komnenos apelase la ajutorul cuman pentru a opri invaziile pecenegilor . Cumanii împing pecenegii la Nord de Dunăre şi ocupă teritoriile acestora din Crimeea.
- 1094 Este consemnată prezenţa vlahilor călauzind prin munţi armata pecenegă.
- 1096 Garnizoana pecenegă se luptă la Belgrad cu cruciaţii
- 1097 În timpul cruciadei sunt menţionate lupte între pecenegi care alcătuiau miliţia bizantină şi cruciaţi.
- 1114? Regele Tokson desemnează doi hani pecenegi ca şi conducători peste oraşul Pesta.
- 1116 Pecenegii participă la bătălia de la Oslava
- 1117-1118 Ca urmare luptelor între cumani şi rusi, tribul de pecenegi de pe Don "Belovezhtsi" migrează, kipchakşi sub îndrumarea lui Khan Otrok se retrag în stepele nordice ale Caucazului. Kipchak Khan Syrchan rămâne în stepele Donului. Kipchakşi sub îndrumarea lui Khan Otrok în drumul lor spre nordul Caucazului distrug Sarkel.Locuitorii lui cu Besenii şi turcii Oguzi migrează spre principatele ruseşti.-->
- 1121 Vladimir Monomakh învinge pe Berendey, Oguzi (Torks), şi pecenegi. Ultimii pleacă din Rusia.
- În 1122 AD are loc bătălia de la Eski Zagra când pecenegii sunt înfrânţi definitiv de bizantini în Bulgaria. În timpul bătăliei de la Eski Zagra garda Vrangiana şi mercenarii conduşi de John II Comnenus străpung cercul defensiv format din căruţe şi masacrează armata pecenegă.
- 1139 Pecenegi mercenari mai sunt încă menţionaţi în serviciul bizantin.
- 1146 Pecenegi mercenari sunt menţionaţi ca participând la bătalia de pe râul Leitha.
- 1171 Cumanii preiau de la pecenegi controlul Moldovei.
- 1210-1213 pecenegii alături de secui, români, saşi sunt menţionaţi în trupele conduse de comitele Joachim al Sibiului, trimise între anii 1210-1213 de regele Andrei al II-lea al Ungariei în sprijinul aliatului său ţarul Borilă al Bulgariei (1207-1218).
- 1224 1224 - Andrei II, confirmă privilegiile coloniştilor germani şi menţionează existenţa vlahilor şi a pecinegilor în Orăştie prin documentul "silva Blacorum et Bissenorum".(Bula de Aur acordată saşilor de către regele Andrei II)
- În 1260 regele Boehmiei Ottokar II menţionează că armata învinsă a regelui Ungariei cuprindea, pe lângă cumani, unguri şi slavi,de asemenea cuprindea pecenegi, români şi secui.
[modifică] Teritoriile Pecenegilor
[modifică] Constantine Porphyrogenitus
- În conformitate cu scrierile lui Constantine Porphyrogenitus în anii 950, Patzinakia, teritoriile pecenegilor, se întindeau de la Siret )dau chiar dincolo de Carpaţii de est, şi era la patru zile distanţă de "Tourkias" (Ungaria)
"Teritoriul Patzinakia, era divizat în opt provincii având acelaşi număr de principi. Provinciile sunt acestea: numele primei provincii este Irtim, al celei de-a doua, Tzour; al celei de-a treia, Gyla, a celei de-a patra, Koulpei, a celei de-a cincea, Charaboi, a celei de-a şasea, Talmat, a celei de-a şaptea, Chopon, cea de-a opta Tzopon. La momentul când pecenegii au fost expuzaţi din ţara lor, principii lor erau: în provincia Irtim, Baiţas, în Ţur, Konel, în Gyla, Kourkoutai, în Koulpei, Ipaos, în Charaboi, Kaidoum, în provincia Talmat, Kostas, în Chopon, Giazis, în provincia Tyopon, Batas."... "Cele opt provincii sunt divizate în patruzeci de districte, care sunt conduse de conducători mici ca importanţă" Patru clanuri ale pecenegilor erau, în timpul cronicii bizantine, situate de-a lungul Niprului(Kouartzitzour, Syroukalpei, Borotalmat, Borotalmat) spre est şi spre nord cu faţa la Uzia, Chazaria, Alania, Cherson şi alte regiuni. Celelalte patru clanuri erau situate pe malul vestic al Niprului, spre vest şi nord,provincia Giazichopon fiind vecină cu Bulgaria,Kato Gyla vecină cu Turcia (Denumirea bizantină pentru maghiari),Charaboi vecină cu Rusia, Iabdiertim vecină cu provinciile tributare Rusiei Oultine şi Dervlenine, Lenzenine şi restul slavilor. "Patzinacia" era la cinci zile is distaţă de Uzia şi Chazaria, şase zile de Alania, zece zile de Mordia, o zi de Rusia, patru zile de Turcia (maghiari), o jumătate de zi distanţă de Bulgaria, fiind situată apropape de Cherson... [2] În dreapta Nistrului, partea dinspre Bulgaria, la trecerea râului sunt oraşe pustiite, primul oraş este numit de pecenegi Aspron din cauza albului său strălucitor, al doilea Toungatai, al treilea Kraknakataial, patrulea Salmakatai, al cincilea Sakakatai, al şaselea Giaioukata. Printre cladirile acestor oraşe pot fi găsite ruine de biserici şi cruci tăiate din piatră poroasă, în timp ce unele păstrează urmele aşezărilor romane. Constantin Porphyrogenetos consemnează de asemenea că pecenegii din trei „provincii" - adică aparţinînd la trei triburi - erau denumiţi şi Kangar, fiind mai viteji şi de obârşie mai aleasă decât ceilalţi conaţionali ai lor. Acestă denumire nu constituie o apariţie singulară, fiind atestată anterior de cronicarul armean Lazar Parpeci de la sfârşitul secolului al V-lea şi în două martirologii siriace redactate un veac mai târziu.
- Localizarea revoltei din 1178 a pecenegilor Tatós, Sesthlav şi Satza
Pecenegii Tatós, Sesthlav şi Satza se localizează cel mai probabil în sudul Dobrogei (avem în vedere Dobrogea istorică) şi în Deliorman. A existat o teorie care s-a oficializat pentru o perioadă , teoria “primelor formaţiuni statale româneşti”, teorie elaborată de N. Iorga şi N. Bănescu, dar dovedită ca lipsită de fundament de-a lungul vremii.
===Abu Ubayd al-Bakri şi Ibrahim ibn Yaqub at-Turtushi=== <--părerea lui D. Mishin, Ibrahim Ibn-Ya'qub At-Turtushi asupra sclavilor din mijlocul secolului al X-lea, în: Annual of Medieval Studies at the Central European University, Budapest, 1994-1995, ed. by Mary Beth Davis and Marcell Sebök, Budapest, 1996, 196-197.--> Kitab al-masâlik wa'l-mamâlik (“Cartea drumurilor şi regatelor”) menţionează referitor la teritoriile pecenegilor:“la est de unguri se află pecenegii şi ţinuturi nelocuite care se întind între ţara pecenegilor şi cea a bulgarilor care se numără printre slavi”.
[modifică] Patzinakia independentă
După revolta din 1178 pacea încheiată de Alexios I în 1087 cu pecenegii a recunoscut noua situaţie creată la Dunărea de Jos de statul peceneg. Această formaţiune statală a ajuns în jurul anului 1087 sub dominaţia pecenegului Tzelgu şi s-a aliat cu regele ungur detronat Solomon, apărând astfel o coaliţie anti-bizantină destul de puternică.
[modifică] Mărturii arheologice
Pecenegilor le sunt atribuite, dar există controverse în acest sens, anumite inscriptii runice scrijelite în piatră, recuperate în arealul meridional al Europei de Est, precum şi tezaurul descoperit la Sînicolaul Mare descoperit în anul 1799 şi păstrat la Kunsthistorisches Museum din Viena (există argumente pe baza cărora tezaurul este atribuit bulgarilor, avarilor sau ungurilor). În aşezările fortificate şi în mediul rural în Dobrogea au fost găsite pandantivele foliforme specifice pentru pecenegi, alte obiecte specifice pecenegilor şi numai lor: pandantivele în formă de frunză, lucrate din bronz prin ajurare.
[modifică] Limba pecenegilor
- Mahmud al-Ka ghari din secolul al XI-lea cunoscător al dialectelor turanice susţinea înrudirea cu limba kirkizilor, kipciakilor (cumanilor) si oghuziulor.
- Anna Comnena (cca 1120) susţinea că pecenegii (denumiti de ea „sciţi") vorbeau aceeaşi limbă ca şi cumanii.
[modifică] Organizarea
Pecenegi au fost printre primii nomazi asiatici care au utilizat căruţele în luptă. Călăreţii pecenegi utilizau arcul compozit scurt, topoare, lassou, lănci uşoare, şi purtau armură de zale. [3]
[modifică] Izvoare şi legături externe
- Constantine Porphyrogenitus De Administrando Imperio
- Constantine Porphyrogenitus De Cerimoniis
- Mihail Attaliates
- Ana Comnena
- Ioan Skylitzis Synopsis
Bzantul Frontiera Balcanică, un studiul politic asupra balcanilor 900-1204 http://assets.cambridge.org/052177/0173/sample/0521770173wsc00.pdf http://faculty.washington.edu/dwaugh/rus/texts/constp.html
- Teza lui Bruce Lippard IU URAL MA 1972:Extrageri din Sinopsa asupra Istoriei Ioanilor sciţi privind pecenegii: Traducere şi Comentarii.
[4]redkaganate [5]www.kipchak.com [6]hermitagemuseum.org [7] Sabii Pecenege [8]besenyo_dateline
[modifică] Note
- ^ Cronica lui Nestor
- ^ O milă romană avea aproximativ 1500 de metri. Din punctul de vedere al poştei romane, aşa cum este specificat în texte din secolul V AD, media unei zile de calătorie era de 50 de mile. Deci o zi distanţă însemnă cam 75 de Km.(o jumătate de zi 30 Km, 2 zile 150 km, 3 zile 225 Km, 4 zile 300 Km, 5 zile 375 Km, 6 zile 450 Km, zece zile 750 km.) pentru detalii vezi: http://en.wikipedia.org/wiki/Cursus_publicus sau http://www.lookd.com/postal/history.html