Precesie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cuprins |
[modifică] În mecanică
Precesia este mişcarea axei de rotaţie a unui corp rigid prin care se produce deplasarea liniei nodurilor. Singurele mişcări posibile ale unei axe de rotaţie sunt precesia şi nutaţia. Aşa cum nu poate exista precesie fără rotaţie, tot astfel nu poate exista nutaţie fără precesie. Cazul particular al mişcării axei de rotaţie a unui corp rigid în care nu există nutaţie se numeşte precesie regulată.
În cele mai multe cazuri precesia apare datorită unui cuplu exterior care modifică direcţia momentului cinetic al corpului. Există însă şi situaţii când precesia se produce chiar dacă asupra corpului nu acţionează niciun cuplu (deci chiar dacă momentul cinetic propriu se conservă). Această precesie numită precesie fără cuplu se datorează faptului că viteza unghiulară a unui corp nu este întotdeauna coliniară cu momentul său cinetic propriu, ci numai în situaţia particulară în care axa de rotaţie este tocmai una dintre cele trei axe de simetrie ale corpului.
[modifică] În astronomie
[modifică] Precesia echinocţiilor
În astronomie precesia se referă la cazul particular al mişcării axei de rotaţie a Pământului prin care linia echinocţiilor se deplasează lent şi retrograd de-a lungul eclipticii producând precesia echinocţiilor.
[modifică] Precesia periheliului
Prima lege a lui Kepler afirmă că traiectoria planetelor este o elipsă având Soarele într-unul dintre focare. Punctul cel mai apropiat de Soare al acestei traiectorii se numeşte periheliu. După cercetări teoretice laborioase s-a constatat că periheliul unei planete nu este fix, ci execută şi el o rotaţie în planul traiectoriei, aşa încât traiectoria unei planete nu este în mod riguros o elipsă, ci un fel de rozetă. Această mişcare a periheliului se numeşte precesia periheliului. Pentru planeta Mercur, precesia periheliului a fost explicată corect numai cu teoria relativităţii generalizate.
