Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Astronomie - Wikipedia

Astronomie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Portal Portal Astronomie


Astronomia, (din limba greacă, άστρον astros: stea, νόμος nomos: lege) este ştiinţa care studiază legile ce guvernează cosmosul, adică corpurile cereşti şi evenimentele ce au loc dincolo de atmosfera terestră cum ar fi stelele, planetele, cometele, galaxiile sau radiaţiile cosmice de fond. La fel, studiază forma şi formarea universului. Cei care studiază astronomia se numesc astronomi.

Telescopul Hubble
Telescopul Hubble

Astronomia este una dintre cele mai vechi ştiinţe datând încă din perioada Greciei Antice. În secolul al VII-lea în Anglia astronomii se foloseau de poziţia stelelor în navigaţie.( vezi istoria astronomiei).

În perioada contemporană, aproape toţi astronomii au cunoştinţe solide de fizică iar rezultatele observaţiilor sunt puse în context astrofizic, astfel încât astronomia şi astrofizica au dobândit definiţii foarte apropiate.

Astronomia nu trebuie confundată cu astrologia, o pseudoştiinţă care încearcă să prezică destinul persoanelor pe baza traiectoriilor unor obiecte cereşti.

În Grecia Antică, ca şi în alte civilizaţii antice, astronomia conţinea în mare parte astrometrie, calculând poziţiile stelelor şi ale planetelor pe cer. Mai târziu, Kepler şi Newton au publicat lucrări despre mecanica cerească, descriind matematic mişcarea corpurilor din sistemul solar şi interacţiunea lor sub acţiunea gravitaţiei. Astronomii moderni se folosesc de aceste principii, iar cu ajutorul telescoapelor, spectrografelor, calculatoarelor, observatoarelor astronomice, le este mai uşor de înţeles natura fizică a acestor obiecte cereşti.

radio telescoape astronomice
radio telescoape astronomice

Cuprins

[modifică] Astronomia de amatori

În istorie, observatorii amatori, studiind cerul ca hobby, au jucat un rol deosebit în descoperirea unor fenomene astronomice, astronomia fiind una din puţinele ştiinţe în care amatorii încă mai joacă un rol important, în special la descoperirea şi monitorizarea fenomenelor tranzitorii, doar că aceştia au acces limitat la uneltele performante ale astronomilor profesionişti. Este suficient un binoclu pentru a putea vedea obiectele cereşti ca planetele din sistemul nostru solar, cometele sau sateliţii, dar şi câteva roiuri stelare, nebuloase şi galaxii mai strălucitoare. Prin telescoape se pot observa nebuloase- nori de gaz din galaxia noastră, roiuri stelare - aglomerări de stele şi galaxii. Se mai pot vedea ploi de meteori, petele solare, grupuri de planete (conjuncţii), luna. Mulţi astronomi amatori fotografiază cu succes corpurile cereşti din sistemul solar sau din galaxie.

[modifică] Astronomia profesionistă

Telescopul solar McMath-Pierce
Telescopul solar McMath-Pierce

Astronomii profesionişti au acces la telescoape puternice, detectoare, şi calculatoare. Întâi, astronomii colectează informaţii cu ajutorul acestor instrumente, apoi analizează informaţiile şi apoi le compară cu teoriile existente. Cea mai importantă parte a astronomiei este astronomia computerizată, unde astronomii se folosesc de datele pe care le au şi fac simulări ale evenimentelor. Spre exemplu aceştia au simulat formarea galaxiilor sau explozia unei stele formând o supernovă. Astronomii se folosesc de energia pe care o emit corpurile cereşti. Aceste corpuri emit energie sub forma radiaţiilor electromagnetice şi care traversează universul sub forma undelor. Aceste unde pot fi detectate cu raze gamma formând un spectru electromagnetic.

[modifică] Tehnici observaţionale

Telescopul Hooker
Telescopul Hooker

Astronomii se folosesc de diferite tipuri de unde ale radiaţiei electromagnetice, depinzând de obiectul studiat. Atmosfera terestră complică studiul absorbţiei undelor electromagnetice de aceea se folosesc mai multe tipuri de instrumente şi tehnici. Aceste tehnici sunt folosite în diferite discipline ale astronomiei observaţionale.

  • Raze Gama şi raze X
  • Raze ultraviolete,
  • Raze infraroşii,
  • Unde radio,
  • Unde gravitaţionale,
  • Lumina vizibilă

[modifică] Instrumente astronomice

[modifică] Ramuri ale astronomiei

Astronomia este foarte vastă şi de aceea astronomii se specializează în anumite ramuri ale astronomiei. De exemplu disciplina care studiază sistemul solar nu este aceeaşi cu disciplina care studiază stelele, iar cei care studiază Galaxia noastră(Calea Lactee), nu se folosesc de aceleaşi tehnici pe care le folosesc cei care studiază alte galaxii.

  • Astrometrie- studiază poziţia şi distanţa obiectelor cereşti.
  • Astrofizică- studiază fizica universului ( luminozitate, densitate, temperatură, compoziţie chimică).
  • Cosmologie- studiază originea şi evoluţia universului la scară largă.
  • Formarea galaxiilor şi evoluţia lor- studiază formarea şi evoluţia galaxiilor.
  • Astronomie galactică- studiază structura şi compoziţia galaxiei noastre şi a altor galaxii.
  • Astronomie extragalactică- studiază obiectele (în special galaxiile) din afara galaxiei noastre.
  • Astronomie stelară- se ocupă cu studiul stelelor.
  • Evoluţia stelară- studiază evoluţia stelelor de la formare până la stingere.
  • Formarea stelelor- studiază procesul şi condiţiile în care s-au format stelele.
  • Planetologie- studiază planetele din sistemul nostru solar.
  • Astrobiologie- studiază evoluţia sistemelor biologice în Univers

Alte discipline care pot fi considerate ramuri ale astronomiei:

  • Archaestronomie
  • Astrochimie
  • Astrosociobiologie
  • Astrofilozofie

[modifică] Istoria astronomiei

În antichitate, astronomia conţinea informaţii doar despre obiectele vizibile cu ochiul liber. Aristotel a spus că Pământul este centrul universului şi că totul se învârte în jurul său, orbitele fiind perfect rotunde. Au existat multe teorii şi feluri de a explora cerul, în antichitate.

Hans Holbein
Hans Holbein

[modifică] Vezi şi

universul
universul

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Astronomie
Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu