Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Prefect - Wikipedia

Prefect

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Prefectul (latină præfectus), este un oficial care poate îndeplinii diferite funcţii administrative sau politice. Biroul, departamentul sau zona de control al unui prefect se numeşte prefectură, dar există cazuri în care există un prefect fără prefectură sau vice versa.

Cuprins

[modifică] Etimologie

Numele provine din latină, unde înseamnă cel care a fost pus în fruntea ... şi era un funcţionar din Roma antică ce era numit de stat într-un post precis având atribuţii bine definite.

[modifică] Prefect în Roma antică

În Roma anitcă, termenul Praefectus fără un alt calificativ, era titlul formal al multor oficiali militari sau civili de rang mediu, a căror autoritate era delegată de către o autoritate de rang superior.

[modifică] Prefecţi Praetorieni

Prefectul Praetorian (Praefectus praetorio) era la încputurile statului roman comandantul militar al gardei unui general, dar ulterior importanţa acestuia a crescut odată cu creşterea importanţei gardei pretoriene. Din perioada împăratului Diocleţian (c. 300) aceştia au devenit administratorii celor patru Prefecturi Pretoriene, nivelul de administraţie de deasupra noilor create diocezethe şi a Provinciilor Romane.

Deoarece Egiptul avea statutul special de domeniu al coroanei, un grânar bogat şi strategic, unde împăratul avea un statut aproape farraonic, spre deosebire de celelalte dioceze sau provincii, şeful acestuia era numit Praefectus Augustalis, indicând că acesta guverna în numele personala al împăratului.

[modifică] Prefecţi de Poliţie

  • Praefectus urbi sau praefectus urbanus: era prefectul oraşului, a cărui funcţie era adinistraţia Romei.
  • Praefectus vigilum: comandantul corpului de Vigiles, ce aveau rolul de poliţie şi de pompieri ai oraşului.

[modifică] Prefecţi militari

  • Praefectus alae: comandantul unui batalion de cavalerie.
  • Praefectus castrorum: comandantul unui castru.
  • Praefectus cohortis: comandantul unei cohorte.
  • Praefectus classis: comandantul flotei.
  • Praefectus equitatus: comandant de cavalerie.
  • Praefectus equitum: comandant de cavalerie.
  • Praefectus fabrum: ofiţer responsabil al corpului de fabri, ingineri şi artizani.
  • Praefectus legionis: comandant al unei legiuni.
  • Praefectus legionis agens vice legati: comandant activ al unei legiuni.
  • Praefectus socium (sociorum): ofiţer roman aflat la comanda unui grup ala sociorum (unitate recrutată din rândul sociilor, popoare italice cu statut privilegiat în cadrul imperiului).

[modifică] Prefect în perioada feudală

În latina medievală, termenul præfectus era utilizat pentru a indica diferite poziţii administrative, militare, judiciale, etc., de obicei împreună cu un termen vernacular precis.

[modifică] Prefect eclesiastic

Termenul este utilizat de către Biserica Romano-Catolică a cărei terminologie legală este bazată foarte mult pe terminologia legală romană.

  • Curia Romană, aparatul administrativ al Vaticanului, are doi prefecţi: Prefectura casei pontificale (latină: Præfectura Pontificalis Domus) şi Prefectura Afacerilor Economice a Sfântului Scaun (latină: Præfectura Rerum Œconomicarum Sanctæ Sedis).
  • Titlul este acordat de asemenea şi şefilor unor congregaţii, ce sunt de obicei cardinali, uneori numiţi "Pro-Prefect".
  • Un Prefect Apostolic este un clerc ce conduce o prefectură apostolică, o jurisdicţie teritorială romano-Catolică cu funcţie de dioceză instalată de obicei într-o zonă misionară sau într-o ţară care este anti-religioasă (de ex. China). Nu este o dioceză, dar este concepută pentru a devnii în timp una.

[modifică] Prefect în administraţia modernă sub-naţională

  • În Franţa, un prefect ((franceză préfet) este reprezentantul statului în teritoriu existând unul în fiecare departament. Regiunile Franţei au un prefect al regiunii (franceză: préfet de région) care este prefectul departamentului unde se află reşedinţa regiunii. Instituţia în care se află prefectul se numeşte prefectură (franceză: préfecture) acest termen fiind folosit pentru a indica şi oraşul de reşedinţă. Sub-prefecţi (franceză: sous-préfets) sunt subalterni ai prefectului care se află în arondismente, oraşul reşedinţă al unui arondisment fiind numit sub-prefectură (franceză: sous-préfecture). Prefectul este subordonat ministerului de interne francez şi are rolul de a emite cărţi de indentitate, paşapoarte, titluri de sejur pentru străini, gestionează înmatricularea autoturismelor, înregistrează asociaţii şi conduce poliţia şi pompierii din departament. În Paris şi departamentele învecinate din regiunea Île-de-France situaţia este diferită. Există o singură prefectură de poliţie (franceză: préfecture de police) aflată sub responsabilitatea directă a ministrului de interne.

Modelul francez a fost copiat într-o serie de alte ţări:

  • În unele foste colonii franceze şi belgiene
  • În Italia, un prefect (italiană prefetto) este reprezentantul statului într-o provincie. Agenţia acestuia se numeşte prefettura.
  • În unele ţări din America Latină a fost introdus un model de tip francez ce a fost introdus în Spania din 1833.

Alte tipuri de prefect:

  • În Quebec, un prefect (préfet) este şeful municipalităţii generale de comitat (franceză municipalité régionale de comté).
  • În Brazilia, un prefect (portugheză prefeito) este şeful ales al ramurei executive a unei municipalităţi.

[modifică] Prefect în România

În Romania, un prefect este reprezentantul guvernului la nivelul judeţelor. Instituţia condusă de acesta se numeste prefectură.

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu