Râul Nicolina
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Codul Râului | XIII.1.15.32.20 | ||||
 |
|||||
| Date geografice | |||||
| Zonă de izvorâre | Bârnova | ||||
| Cotă la izvor | m.d.M. | ||||
| Emisar | Bahlui | ||||
| Cotă la vărsare | |||||
| Punct de vărsare | |||||
| Diferenţă de altitudine | m. | ||||
| Date hidrologice | |||||
| Bazin de recepţie | 117 km². | ||||
| Lungimea cursului de apă | 20 km. | ||||
| Debit mediu | m³/s. | ||||
| Debit maxim înregistrat | m³/s. | ||||
| Debit minim înregistrat | m³/s. | ||||
| Date generale | |||||
| traversate | |||||
| Localizare | Judeţul Iaşi, România | ||||
| Afluenţi | |||||
| Afluenţi de stânga | Valea Locei, Ezăreni | ||||
| Afluenţi de dreapta | Bârnova | ||||
| Principalele localităţi traversate | |||||
| Principalele baraje | Ciurea | ||||
| Principalele porturi | |||||
| Principalele poduri | |||||
| Alte obiective | {{{alte-obiective}}} | ||||
 |
|||||
| editează acest cadru | |||||
Nicolina este un râu din estul României care izvorăşte din comuna Bârnova (judeţul Iaşi) şi se varsă în râul Bahlui, pe teritoriul municipiului Iaşi. Are o lungime de 20 km.
Cuprins |
[modifică] Date geografice
Răul Nicolina izvorăşte din Codrii Iaşilor, lângă dealul Rotunda, de la o altitudine de peste 350 m, sub platourile structurale împădurite aflate la sud de comuna Bârnova. El are o lungime de 20 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 168 km². Debitul mediu multianual este de 0,477 m³/s, acesta fiind determinat la staţia hidrometrică Nicolina aflată în zona cartierului Nicolina II din municipiul Iaşi.
După ce străbate jumătatea sudică a comunei Bârnova, râul îşi schimbă traseul pe direcţia est-vest, primind la ieşirea din comună ca afluent pârâul Valea Ţiganului. Râul Nicolina străbate apoi municipiul Iaşi, intrând în oraş prin partea de sud, prin cartierul C.U.G. Apoi, traversează cartierul Nicolina II, după care prin cartierul Nicolina I străbate cartierele Galata şi Mircea cel Bătrân, la capătul acestuia vărsându-se în râul Bahlui. Confluenţa celor două ape avea loc în zona fostului Stadion Constructorul, actualmente demolat.
Pe teritoriul municipiului Iaşi albia râului Nicolina este regularizată, fiind controlate debitele salubre, cele necesare satisfacerii cerinţei de apă a consumatorilor casnici şi industriali sau cele de viitură. Au fost construite diguri de protecţie cu parapeţi pentru a feri oraşul de consecinţele unor inundaţii.
Pe malul stâng al râului, în cartierul Nicolina, se află Crucea lui Ferentz, important monument de arhitectură al Iaşului.
[modifică] Temperaturi şi inundaţii
Modul de variaţie a temperaturilor medii lunare ale apei râului urmăreşte îndeaproape modul de variaţie a temperaturii aerului, înregistrându-se un maxim în luna iulie (18°C pe Nicolina) şi un minim în luna februarie (0,1°C pe Nicolina).
În perioada de vară, debitul râului scade foarte mult, iar temperatura creşte. În iulie 1958 pe râul Nicolina s-a înregistrat o temperatură de 36,8°C. Iarna, când temperatura aerului scade sub 0°C, râul îngheaţă la suprafaţă.
Din volumul total de apă, transportat de râul Nicolina într-un an, 73% se scurge în intervalul martie-august, din care jumătate (circa 37% din volumul anual) la începutul primăverii (în martie-aprilie); în octombrie întregistrându-se cea mai redusă scurgere medie lunară (2,4% din volumul anual).
Cele mai mari viituri produse ca urmare a ieşirii din matcă a râului Nicolina au avit loc în anul 1980, când s-a înregistrat un debit maxim de 87 m³/s, în data de 24 iulie 1980.
Din punct de vedere antropic, mineralizarea medie multianuală a apei râului Nicolina la Iaşi, ca sumă a ionilor principali, a fost de 931 mg/l.
[modifică] Poluarea râului
Începând din anul 2002, râul Nicolina a fost inclus în programul naţional de monitorizare a calităţii apelor din bazinul hidrografic al râului Prut. Secţiunea de recoltare a probelor necesare efectuării analizelor fizico-chimice a fost stabilită la circa 50 m în amonte de confluenţa cu râul Bahlui, frecvenţa de recoltare a probelor fiind trimestrială. Rezultatele analizelor de laborator efectuate au încadrat calitatea apei râului Nicolina în categoria “degradat”, apa fiind considerată nepotabilă.
Ca principale surse de poluare a râului Nicolina au fost identificate: unităţile industriale S.C. Moldoforest S.A. Iaşi (aflată pe teririul comunei Ciurea), S.C. Fortus S.A. Iaşi (care deversează în apele râului nichel, cadmiu şi plumb) [1] şi Halta de zgură a S.C. Fortus S.A., monitorizate permanent prin analizele efectuate de laboratorul de specialitate al Direcţiei Apelor Prut Iaşi.
De asemenea, populaţia riverană din municipiul Iaşi constituie o importantă sursă de poluare prin depozitarea în albia râului a diferitelor categorii de deşeuri menajere sau prin evacuarea directă a apelor uzate menajere.
[modifică] Note
- ↑ Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului - Screening-ul substanţelor periculoase la domenii de activitate industrială relevante
