Râul Bahlui

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Râul Bahlui

Codul Râului

XIII.1.15.32

Râul Bahlui în zona Podul Roş din Iaşi

Date geografice

Zonă de izvorâre

Tudora, Botoşani

Cotă la izvor

500 m.d.M.

Emisar

Jijia

Cotă la vărsare

Punct de vărsare

Chipereşti

Diferenţă de altitudine

Date hidrologice

Bazin de recepţie

2.007 km².

Lungimea cursului de apă

119 km.

Debit mediu

m³/s.

Debit maxim înregistrat

m³/s.

Debit minim înregistrat

m³/s.

Date generale

Judeţe traversate

Botoşani, Iaşi

Localizare

Afluenţi

Hoiseşti, Ileana, Rediu, Voineşti, Valea Locii, Zavarca, Vărnăşoaia, Chiriţa, Orzeni

Afluenţi de stânga

Bahluiul Mic, Vulpoiul, Gurguiata, Lungu, Duruşca, Totoeşti , Şorogari, Ciric

Afluenţi de dreapta

Valea Mare, Valea Cetăţuiei, Buhalniţa, Măgura, Putina, Bahluieţ, Nicolina

Principalele localităţi traversate

Hârlău Iaşi

Principalele baraje

Pârcovaci, Tansa-Belceşti.

Principalele porturi

Principalele poduri

Alte obiective

{{{alte-obiective}}}

editează acest cadru

Bahlui este un râu din Moldova centrală, afluent al Jijiei. Bahluiul este un toponim de origine cumană numele acestuia semnificând un „pârâu mocirlos”.

Cuprins

1 Date geografice
2 Istorie
3 Oraşe tranzitate
- 3.1 Iaşi
- 3.2 Hârlău
4 Linkuri

[modifică] Date geografice

Râul are o lungime totală de 104 km şi un debit mediu anual de 2,8 mc/s. Suprafaţa bazinului este de aproximativ 1915 kmp. Izvoarele sale se găsesc la o altitudine de 500 m în zona Comunei Tudora, judeţul Botoşani, în partea de est a Podişului Sucevei, mai exact în partea de nord a Dealului Mare.

Parcurgând Câmpia Jijiei Inferioare, pe direcţia NV-SE, localităţile tranzitate sunt: Hârlău şi Iaşi.

Afluneţii săi principali sunt: Gurguiata, Duruşca, Ciric, Bahluieţ, Nicolina, Voineşti, Valea Locei.

Calitatea apei acestui râu lasă de dorit datorită reziduurilor care sunt deversate în el, cum ar fi cele evacuate de Staţia de Epurare a municipiului Iaşi.

Se varsă în Jijia, lângă Chipereşti.

[modifică] Istorie

în secolul al XlV-lea în bazinul superior al Bahluiului apar primele formaţiuni politice prestatale, în apropierea Hârlăului de azi, pe atunci cu denumirea de Târgul Bahluiului
după 1359 o dată cu consolidarea statului feudal Moldova, apar unele colonii de saşi şi unguri.
în secolul al XV-lea existau în preajma curţii domneşti din apropierea Bahluiului cuptoare de topit fier
o hotarnică din 1700 consemnează existenţa unor vaduri de moară pe Bahlui
1970 are loc amenajarea albiei râului pe teritoriul oraşului Iaşi ca urmare a inundaţiilor
1989 proiect în vederea transformării râului în canal navigabil
2000 au loc săpături arheologice în şesul Bahluiului în satul Hoisesti, judeţul Iaşi care atestă existenţa unei aşezări Neolitice aparţinând culturii Cucuteni, datată 4500-4000 î.e.n.

[modifică] Oraşe tranzitate

[modifică] Iaşi

Bahluiul străbate Municipiul Iaşi pe o distanţă de 14 km, împărţind practic oraşul în două. Cartierele prin care trece Bahluiul sunt de la NV spre SE: Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel Batrân, Podul de Piatră, Podul Roş, Tudor Vladimirescu, Grădinari, Dancu.

Bahlui în Municipiul Iaşi

În prezent, din presa locală aflăm că:

din anul 1970 râul nu a mai fost amenajat.
Bahluiul este în prezent o "mlaştină puturoasă"; datorită necurăţării albiei, în perioadele călduroase, râul emană în unele zone un miros mai puţin plăcut.
Poluarea râului este datorată şi lipsei de responsabilitate a unor localnici, care aruncă diverse deşeuri în albia acestuia (în special în zonele periferice).