Rudolf Eucken

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Rudolf Eucken

Rudolf Christian Eucken (n. 5 ianuarie 1846 la Aurich - d. 15 septembrie, 1926) filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908.

Cuprins

1 Motivaţia juriului Nobel
2 Biografie
3 Bibliografie
4 Legături externe

[modifică] Motivaţia juriului Nobel

"pentru seriozitatea cu care a tins spre adevăr, pentru forţa pătrunzătoare a gândirii şi previziunii, a căldurii şi forţei expunerii cu care a reprezentat şi dezvoltat în numeroase lucrări o concepţie de viaţă idealistă"

[modifică] Biografie

S-a născut în 1846 la Aurich, un orăşel cu veche tradiţie istorică, situat în nordul Germaniei (Hanovra). Rămas la vârsta de 6 ani fără tată, creşte în condiţii materiale modeste. Provenind dintr-o veche familie de intelectuali, mama sa n-a precupeţit nici un efort pentru a asigura unicului ei fiu o educaţie aleasă.Eucken studiază la Göttingen filologia clasică şi istoria antică. Îşi dă doctoratul cu o teză despre Aristotel (1866). La Berlin ia contact cu profesorul Trendelenburg, pe atunci în culmea activităţii sale creatoare, rector al universităţii şi membru al Academiei Prusace, adevărat mentor spiritual al tineretului venit să studieze aici de pretutindeni. În Memoriile sale Eucken citează numele celor care s-au format la şcoala acestei personalităţi, devenind ei înşişi celebri; pentre multe altele figurează şi cel a lui Titu Maiorescu. În 1869 Eucken îşi câştigă existenţa predând la un reputat gimnaziu din Frankfurt, condus de Tyeho Mommsen, fratele marelui istoric. După scurt timp este numit profesor de filosofie şi pedagogie la universitatea din Basel (1871), apoi i se oferă catedra de filosofie la Jena (1874), unde va avea un rodnic dialog cu studenţii timp de 46 de ani.

[modifică] Bibliografie

Die Lebensanschauungen der großen Denker (1890)
Der Kampf um einen geistigen Lebensinhalt (Lupta pentru un conţinut spiritual al vieţii)- (1896)
Der Wahrheitsgehalt der Religion (1901)
Grundlinien einer neuen Lebensanschauung (Liniile fundamentale ale unei noi concepţii de viaţă) (1907)
Philosophie der Geschichte (1907)
Geistige Strömungen der Gegenwart (Curente spirituale contemporane) (1908)
Der Sinn und Wert des Lebens(Sensul şi valoarea vieţii) (1908)
Mensch und Welt (Om şi univers) (1918)
Lebenserinnerungen (Memorii) (1921)