Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae (Petiţia Valahilor din Transilvania) este numele a două memorii înaintate de liderii naţiunii române din Transilvania împăratului Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman.
Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult largită şi argumentată a primului, a fost înaintat Curţii din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, şi de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei.
Documentul a fost redactat de cei mai însemnaţi reprezentanţi ai naţiunii române din Transilvania (în cea mai mare parte clerici ai Bisericii Române Unite cu Roma): Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheşi, Ioan Budai Deleanu, Ioan Para etc. Petiţia era semnata in numele natiunii române de categoriile sale libere Clerus, Nobilitas, Civicusque Status Universae Nationis in Transilvania Valachicae.
Cererile Supplex-ului erau structurate în jurul câtorva idei, corespunzând doleanţelor laicilor şi clericilor români:
- „ca numirile odioase şi pline de ocară: toleraţi, admişi, nesocotiţi între stări şi alte de acest fel, care ca nişte pete din afară, au fost întipărite fără drept şi fără lege (pe fruntea naţiunii române), acum să fie cu totul îndepărtate, revocate şi desfiinţate“ (reintegrarea românilor ca naţiune de drept în Transilvania)
- „naţiunea română să fie repusă în folosinţa tuturor drepturilor civile şi regnicolare“ (restituirea drepturilor istorice vechi medievale)
- „clerul acestei naţiuni credincios bisericii orientale să fie tratat în acelaşi fel ca şi clerul naţiunilor care alcătuiesc sistemul uniunii“ (egalitatea clerului)
- „la alegerea slujbaşilor şi deputaţilor în dietă ... să se procedeze în chip just, în număr proporţional cu această naţiune“ (reprezentare proportionala in dieta si functionarime)
Textul Supplex-ului se refera transparent la Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului a Franţei şi include şi unele motive istorice, precum şi statistici despre români (care formau aprox. 55% din populaţia Transilvaniei).
Petiţia a fost respinsă, astfel încât statutul românilor a rămas neschimbat.
[modifică] Tradiţia petiţionarismului în Transilvania
Supplex-ul se încadrează în linia revendicativă trasată de episcopul Ioan Inocenţiu Micu-Klein, care a cerut pentru prima dată drepturi pentru naţiunea română din Transilvania, bazându-şi solicitările pe argumente juridice solide. În aceeaşi tradiţie se înscrie petiţia trimisă în 1791 la Viena de Mihai Timariu, vicarul Haţegului, în numele clerului greco-catolic din Blaj, Memorandumul Transilvaniei, trimis în anul 1892, petiţiile lui Iuliu Maniu adresate mareşalului Ion Antonescu, mişcarea memorandistă din anul 1956, care viza repunerea în libertate a Bisericii Române Unite cu Roma (pentru amănunte: Mişcarea petiţionară din 1956), memorandumul transilvănean pentru construcţia regională a României ([1]), memorandumul greco-catolic din anul 2002 (Memorandumul din 2002), ca şi protestele ierarhiei ortodoxe legate de patrimoniul fundaţiei Gojdu din Sibiu.
[modifică] Referinţe
- David Prodan, Supplex Libellus Valachorum (lucrare fundamentală). Prima ediţie: 1948; reeditări: 1967, 1984, 1998 etc.
- David Prodan, Încă un Supplex Libellus românesc - 1804, Cluj 1970.
- Contribuţii la biografia episcopului Ignatie Darabant (pe site-ul Bisericii Romane Unite) [2].
- M. Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor - Istoria Romaniei. Ed. Corint, 2004, ISBN 973-653-514-2.
