New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Transport feroviar - Wikipedia

Transport feroviar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Tren cu aburi
Tren cu aburi

Cuprins

[modifică] Definire

Prin transport pe căile ferate române şi pe reţeaua de metrou, se înţelege orice deplasare de persoane sau bunuri realizată cu vehicule feroviare de către operatori de transport pe infrastructura feroviară. Transportul feroviar şi de metrou, precum şi serviciile conexe acestuia sunt considerate activităţi de transport feroviar.

Principalele elementele componente ale procesului de transport feroviar sunt:

- căile ferate

- locomotivele, respectiv mijloacele de tracţiune

- vagoanele, respectiv mijloacele de transport propriu-zis

[modifică] Prezentare generală

Transportul feroviar este o modalitate eficientă si economică din punct de vedere energetic de transport terestru cu mijloace mecanizate. Calea ferată asigură o cale de rulare foarte dură si in acelaşi timp netedă, pe care roţile trenului pot rula cu minimum de fricţiune. Ca exemplu, un vagon obişnuit poate transporta până la 125 tone de încărcătură. Comparativ cu alte modalităţi de transport terestru, unui tren îi este necesară cu 50-70% mai puţină energie pentru a transporta o tonă de marfă (ori a unui număr dat de pasageri) decât mijloacelor de transport rutier. Un alt avantaj faţă de transportul rutier: calea ferată distribuie greutatea trenului uniform pe calea de rulare, fapt ce duce la posibilitatea de a încărca greutăţi substanţial mai mari pe axe.

Utilizând transportul feroviar se face o importantă economie de spaţiu: o linie ferată dublă poate duce mai mulţi pasageri, în acelaşi interval de timp, decât o autostradă cu patru benzi.

Ca rezultat, transportul feroviar este o formă majoră a transportului public în multe ţări. În Asia, de exemplu, mai multe milioane de oameni folosesc trenul ca mijloc regular de transport. Sistemul feroviar este de asemenea larg raspândit şi în Europa.

[modifică] Istorie

Căile Ferate din România au o istorie de mai bine de 125 de ani. Începutul secolului al XIX-lea marchează naşterea căii ferate, adevarată aventură tehnică feroviară schimbând viaţa şi condiţiile existenţiale ale locuitorilor planetei. 15 septembrie 1830, se deschidea în Anglia prima cale ferată din lume, între Liverpool şi Manchester. La 27 octombrie 1831 linia a fost vizitată de tânărul bursier roman Petrache Poenaru, care, în raportul său oficial, spunea printre altele: "Am făcut aceasta călatorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului... douazeci de trăsuri legate unele cu altele, incărcate cu 240 de persoane sunt trase deodata de o singură maşină cu aburi..." A fost primul roman care a călătorit cu trenul. Prima cale ferată construită pe teritoriul Romaniei: "Linia cărbunarilor" - Oraviţa - Baziaş La 31 octombrie 1846 Cancelaria de la Viena aproba planul de construire a unei căi ferate cu tracţiune cabalină, care să transporte cărbunele de la Anina la Oraviţa, ca şi construcţia fără întârziere a unei căi ferate normale de la Oraviţa pâna în portul Baziaş de la Dunare. La 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oraviţa-Baziaş, în lungime de 62,5 km, numai pentru transportul cărbunelui, aceasta fiind prima cale ferată construită pe teritoriul de astazi al României. Prima linie din lume construita pentru transportul mărfurilor a fost in Anglia, "linia carbunelui": Stokton-Darlington (1825), pentru ca în România, prima cale ferată pentru transportul mărfurilor să fie tot o "linie a carbunelui": Oraviţa-Baziaş.

[modifică] Reţeaua feroviară CFR

Infrastructura feroviară publică prezintă urmatoarele caracteristici generale:

lungime reţea (km) - 11.380

lungimea liniilor de exploatare electrificate (km) - 3.971

lungime totală a liniilor de cale ferată (km) - 22.247

lungime totală a liniilor electrificate (km) - 8.585

densitate reţea (km/1000 km²) - 48

linii duble (%) - 23

linii electrificate (%) - 42

staţii de cale ferată (număr) - 1.419

triaje de cale ferată (număr) - 21

aparate de cale (număr) - 34.000

poduri (număr) - 4.236

podeţe (număr) - 14.531

tuneluri (număr/km) - 211/63

Privind regimul de proprietate infrastructura feroviară este clasificată astfel:

- 17.535 km de infrastructură publică administrată de CFR

- 3.197 km de infrastructură privată a CFR

Reţeaua CFR este dotată cu 29.541 aparate de cale, din care 20.868 aparţin infrastructurii publice şi 8.672 aparţin infrastructurii private.


Sursa: site-ul Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" - SA


[modifică] Legături externe

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu