Zemstvo
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Zemstvo (în limba rusă veche: зѣмcтво) era o formă de guvernare locală instituită în timpul reformelor liberale din Imperiul Rus de ţarul Alexandru al II-lea. Ideea creării zemstvelor a fost a consilierului imperial Nicolai Miliutin. Prima zemstvă a fost creată prin lege în 1864. După Revoluţia din Octombrie, sistemul zemstvelor a fost abandonat.
Sistemul zemstvelor asigura consiliile de conducere districtuale sau provinciale din Rusia între 1864 şi 17 octombrie 1917. Toate clasele sociale, inclusiv ţăranii, luau parte la alegerile pentru consiliile locale ale zemstvelor. Zemstvle se ocupau de problemele învăţământului primar, asistenţei medicale, asistenţei sociale, aprovizionării cu alimente şi ale întreţinerii drumurilor în localităţile respective, dar au fost primite cu ostilitate de radicali, aşa cum erau membrii Partidului Socialist Revoluţionar, nihiliştii sau intelectualii de stânga, care doreau reforme mai profunde.
Nobilii aveau cea mai mare putere în zemstve, de timp ce 74% din membrii acestei forme de autoguvernare erau aristocraţi, deşi ei nu reprezentau decât 5% din populaţie. Chiar şi aşa, zemstvele permiteau unui număr mai mare de oameni să-şi facă cunoscute părerile asupra modului în care doreau să fie condusă viaţa lor.
