Belun
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Belun | |
Non ufiziâl: | Belluno |
---|---|
Provincie: | Belun |
Altitudin: | 390 m s.n.m |
Superficie: | 147,18 km km² |
Abitants: | 35.598 ab. |
Densitât: | 242 ab./km² ab./km² |
Comuns confinants: | Farra d'Alpago, Limana, Longarone, Ponte nelle Alpi, Sedico, Sospirolo, Vittorio Veneto (TV) |
CAP: | 32100 |
Prefìs telefonic: | 0437 |
Sît istituzionâl |
Belun e je une citât dal Venit che al dì di vuê al à 34.946 abitants. Al è il cjâf lûc de omonime provincie.
Indis |
[cambie] Gjeografie
Belun e je la cjâf lûc di provincie plui a Nord dal Venit e e je ancje la plui alte sul nivel dal mâr. Si cjate ai pîts dal grup dolomitic dal Schiara.
La citât antighe e je logade su un spiron di cret dongje de confluence dal turint Ardo cun la Plâf.
[cambie] Storie
La citât e à origjins romanis, e deventà un municipi difindût da grandis fortificazions, che durarin fin ae vignude dai barbars.
[cambie] Etât di mieç
Dilunc di dut la alte etât di mieç, la citât e restà sot dal domini langobart e carolinç. Il periodi jenfri il XI e il XIII secul al fo pe citât une vore sanganôs, soredut par vie des vueris cuintri la citât di Trevîs. Il vescul cont Zuan II al rivà a slargjâ i dominis belunês fintremai ae fertile planure di Montebelune, ma la superioritât di Vignesie e obleà il guvier a seguî politicamentri la Serenissime. Il 1404 al è l'an de fin des vueris cuintri i trevisans e des lotis internis jenfri lis variis fazions.
Belun e je une des citâts decoradis al valôr militâr par la Vuere di Liberazion cun la medaie d'aur al valôr militâr.