Web Analytics


https://www.amazon.it/dp/B0CT9YL557

We support WINRAR [What is this] - [Download .exe file(s) for Windows]

CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
SITEMAP
Audiobooks by Valerio Di Stefano: Single Download - Complete Download [TAR] [WIM] [ZIP] [RAR] - Alphabetical Download  [TAR] [WIM] [ZIP] [RAR] - Download Instructions

Make a donation: IBAN: IT36M0708677020000000008016 - BIC/SWIFT:  ICRAITRRU60 - VALERIO DI STEFANO or
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Vichipedie:Ostarie - Vichipedie

Vichipedie:Ostarie

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Cheste e je la ostarie de Vichipedie. Ca a si pues tabaiâ de cuestions e dai problemis leâts ae Vichipedie. Se tu vuelis sugjerî alc su une vôs, zonte dôs riis inte sô pagjine di discussion, e ten di cont che ca a si dovarès fevelâ dome di robis leadis a chest progjet.

Per chi non parla friulano: potete utilizzare l'italiano per richieste e commenti
Archivis
2005-2006 ·



Chiste pagjine a continue achi sot. Baste tirâ sul cursôr par lâ in jù.

en: Requests for the bot flag should be made on this page. Since this wiki does not have a bureaucrat, granting of access has to be performed by a steward if there are no objections on this page. The standard bot policy is used on this wiki, with automatic approval of certain types of bots allowed.

Indis

[cambie] Etât di Mieç

Mandi a ducj e Bon An! O' mi soi peritût di scrivi un articul parsore le Etât di Mieç. Il problema al e' che jo 'o scrîf cun't une grafie che no je che normalizade. Se cualchidun al rive a gambialu o amancul adatâlu cence taja' masse. E se 'o rivaîs a zonta' cualchi foto,ancjmo' miôr! O^ai ancje cualchit progjet pal cjâf.... Mandi --Barbarigo 1 Zenâr 2006 a lis 23:20

[cambie] Ermacore,Ermacul o Ramacul ?

Mandi O ai cjatât alc parsore S.Ermacore e lu ai mitût. O ai cjatât tre manieris di scrivi il non 'Ermacora',cualchidun al scrîf,Ermacore,cualchidun 'Ramacul,un atri ancjmoErmacul'.Cual esal chel iust? Jo o ai scrît in chel di Udin,tal articul di Gurize,al jere za scrît diferent,e tal 12 di lui une atre maniere ancjmo'.O speri di ve' fat iust.... Mandi --Barbarigo 7 Zenâr 2006 a lis 14:20

Viodint plui o mancul cemût che o vin fat fin cumò si varès di fa cussì: si à di decidi cuale version e je chê principâl o chê tradizionâl (in chest câs al vês di sei Ramacul), lis altris versions (Sant Ermacore, Sant Ermacure e forsit Sant Macôr) a vessin di deventâ dai reindreçaments che a mandin a Sant Ramacul.
Fra l'altri des mês bandis cuant che e 'nt sucedin une daûr di che altre si diis che e je la setemane di sant Ermacore. Mandi --Tocaibon 11 di Zen 2007 a lis 21:09 (UTC)
Des mes bandis il dì di Sant Ermacure si dîs che al sedi la zornade des disgracis...le solite ligrie made in Friûl :D ma parcè po'?!? --MayBug 2 di Jug 2007 a lis 02:29 (UTC)

[cambie] Vôs no scritis par furlan

Cemût vino di compuartâsi intal câs di vôs no scritis par furlan? (Ultimementri al è capitât un pâr di voltis). Par me lis vôs a varessin simpri di jessi par furlan, oviamentri lassin la pussibilitât di scrivi e domandâ in altris lenghis intes pagjinis di discussion. Cemût conseaiso di compuartâsi? Vino di meti un avîs che la vôs e je di voltâ par furlan o vino di scancelâle diretementri (mi pâr che su chês altris vikipediis a si cjatedin ducj e doi i compuartaments). --Tocaibon 16 di Zen 2007 a lis 12:07 (UTC)

O cròt che lis vôs a varessin di jessi dutis scritis par furlan...chiste e je une enciclopedie furlane, no taliane o inglîs. Jo o metarès un avîs come che tu âs dît tu Tocaibon. Alpin furlan 16 di Zen a lis 21.55 (UTC)

Jo o soi par eliminâ lis vôs in altris lenghis, spes a son metudis dome di utents anonims e ae fin tu âs di pierdi timp par tradusi al mancul la introduzion. Un discors difarent al è se cualchidun al domande se o podin tradusi chê vôs, alore si pues ancje fâ alc. Ancje parcè che se no si riscje di vê vôs lungjis par talian e jo preferissi vêlis curtis par dome par furlan--Klenje 18 di Zen 2007 a lis 12:16 (UTC)

[cambie] Stâts dal mont

Za che o ai viodût che Tocaibon al sta comedant la liste dai articui che o varessin di vê, o ai pensât che o podaressin scomençâ a inserî i Stâts dal mont cun la lôr tabele. Culì al è la liste par inglês. L'inseriment des vôs po si pues ancje fâlu in mût automatic, ma il probleme secont me al è cjatâ une convenzion sui nons. Ce diseiso?--Klenje 18 di Zen 2007 a lis 12:31 (UTC)

Mi samee che la liste di Stâts dal mont e vedi plui di un non stramp... Forsit o podaressin tacà une pagjine come che dal progjet comuns e o continuin la discussion là. --Tocaibon 18 di Zen 2007 a lis 21:37 (UTC)
Si o varessin di meti intune pagjine i nons intune tabele e po di discuti di ognidun. Ten cont che in chê liste al jere passât Judri a 'comedâ' i nons.A proposit, o crôt che o varessin di meti i progjets come ancje chei dai comuns sot dal "spazi dai nons" Progjet: pluitost che sot Vichipedie: però no sai se si pues cussì al volo, o ai di domandâ di cualchi bande...--Klenje 18 di Zen 2007 a lis 22:12 (UTC)

[cambie] Robis di scrivi inte Vichipedie

O crôt che scrivi rôbis ch'a si cjatin dapardut a nol é interessant e al puès deventâ noiôs. Al sarès miôr, prime di dut, di meti drenti dut ch'el ch'al rivuarde il Friûl e le lenghe furlane ch'al interesse di plui i furlans. Mandi, Lelo.

Ancje jo la pensi come te Lelo...ancje se come enciclopedie libare e varès di vê dentri plui robe pussibil, jessint la vichipedie furlane par me si varès miôr di scrivi prime su lis robis dal Friûl. Alpin furlan 7 di Avo 2007


Jo o pensi che al si puedares ancje provâ a "fâ la difarence" rispiet alis altris vichipediis, magari provant a scrivi lis vôs che dome cualchidune (o nissune?) e à. Di sigûr in chest sens lis vôs sul Friûl a varessin la precedence, ancje parcè no ducj i furlans (jo o sei un esempli) a son cussì esperts di culture furlane.... Ma o varessin ancje di stâ atents di non "sierâsi tal nestri mont".

Jo o sei par une vie di mieç.

Illister - 8 di Avost 2007

Lassant stâ che cheste e je une enciclopedie e che par chest e varès di vê articui di ducj i argoments, e je vere, come che al scrîf Lelo, che lis robis plui letis a son chês che a rivuardin il Friûl. Ma alore i articui miôr sono chei "furlans" e cui che al scrîf sul Friûl isal plui "brâf"?
Secont me no.
Prin di dut no stin a dismenteâsi che il spirt de Vichipedie al è il volontariât. Se un furlan al à la passion dal rock acrobatic magari al à voie di scrivi alc propit sul rock acrobatic (e magari lu fâs ancje ben...).
Tant par disi mi vegnin iniment doi fra i plui biei articui scrits fin cumò su la Vichipedie (timp indaûr si fevelave ancje di fâ une vetrine dai articui miôr), un al è chel su la Cjargne (plui Friûl di cussì!!!) e chel altri al è chel su la Matematiche.
In fin dai conts no che o scrivin o sin ducj vignûts fûr de famee almancul bilengâi e cualchi altre lenghe le vin imparade a scuele. Cuant che jo o ai di fevelâ di alc o podarès forsit sielzi la lenghe "miôr" e doprâ l'inglês par argoments sientifics, il todesc pe filosofie, il talian pe art e vie indenant. Po ben no fâs cussì, ma a secont di chel cun cui o stoi cjacarant o feveli di sience, filosofie e art par inglês, par talian o par furlan. Ti disarai di plui, cuant che lu fâs no pensi ae lenghe che o stoi doprant ma al argoment.
Cun chest o vuei disi che intal moment che alc al è scrit par furlan al rivuarde la lenghe furlane, parcè che cuntune lenghe tu puedis fevelâ di dut. --Tocaibon 10 di Avo 2007 a lis 10:51 (UTC)


Mandi jo o crodi che no podìn limitâsi ai argoments leâts al Friûl. Ciert al è impuartant, però come che al à dit cualchidun, no vin di sierâsi, di fâ dome une enciclopedie dal friûl, ma une enciclopedie par furlan. E chei argoments lì a son ancje un grum plui dificii di svilupâ, parcè che a scuele no ti ju insegnin, su Internet si cjate pôc ancje par talian, e cuindi tocje cjalâ sui libris o robis cussì. Par cui ti parte vie plui timp, invezit par robis internazionâls o sientifichis, tu cjalis in cualchi altre lenghe e tu voltis e bon. Cence contâ che sin ducj volontaris, e par esempli a mi mi plâs ancje dedicâmi a vôs su altris robis che mi interessin, par esempli lis lenghis o l'informatiche. In conclusion: plui robe sul Friûl e soredut su la storie o vin, plui soi content. Ma cence obligâ nissun a scrivilis. Planc a planc a rivaran ancje chês.--Klenje 11 di Avo 2007 a lis 08:38 (UTC)

[cambie] Grafie normalizade

Mandi Tocaibon Ai 4 articui (F.De Andre',R.Gaetano,V.Scrosoppi e L.Cohen)che no son scrîs cu le grafie normalizade,pueditu da' une comedade?(Se tu as timp.) Alc o ai comedât jo,ma scrivi cu cheste grafie al e' vonde dificil..... Se tu puedis,tu mi fasis un gran plase'. Cualchi volte o scugni scrivi amancul i noms dai discos publicâs par talian. No sai se par vuatris al e' un erôr. Se al e' un erôr,visaimi,e o viodarai di gambialu. Scusait,ma scrivi di storie e di musiche cence riferiments par talian ,al e' une vore dificil. Grazie e Mandi

Barbarigo, 22 di zenâr 2007 a lis 23.54 UTC

Rino Gaetano lui ai comedât, chei altris planc a planc ju viodarin. Pai discs e i titui dai libris miôr lassâ il titul in lenghe origjinâl, e se mai meti une traduzion dongje. Une robute sul stîl: viôt se tu rivis a meti un spazi dopo de virgule e nissun prime, che al è plui biel di viodi (Esempli: peraule1, peraule2) Mandi e grazie--Klenje 23 di Zen 2007 a lis 17:37 (UTC)

[cambie] vecjs cjansons

mandi a duç, premet chi soi furlane ma noi sai scrivi par furlan (vergogne!) Volevi domandà se qualchidun al sa dulà chi podares cjatà la cjanson JE TORNADE PRIMEVERE e un CD di Zampa "Mandi vecjo Friûl". Une volte al veve fat un LP cun che titul lì ma il CD no lu ai mai viodût. Grassie e mandi Vera

Mandi Vera! Ben se ti covente, tal sito www.natisone.it, sot la vôs "pagjinis furlanis" e pò "cjantin furlan" tu puedis cjatâ il formât midi (dome la musicute) e lis peraulis di JE TORNADE PRIMEVERE. Par il Cd di Zampa no pues propite judâti mi displâs!Alpin furlan

Mandi Vere, O ai vidût il Zampa cjantâ par furlan une vecje cjançon americane in tal sito [1] di 15 dîs fa. Va a viodi e sintî. Po o ai cjatât doi âltris sitos plens di cjançons furlanis cjantadis e sunadis e indulà ch'a si cjate ancje lis pearaulis e i spartîts. Un al é [2] e chel âltri al é [3] Mandi Lelo


El CD di zampa tu lu cjatis a vendi tai grues negozis di musiche.Se no tu vas te cjase discografiche di Tarcint dulà che lu an registrat e tu lu compris lì.Al coste sis euros,e tu cjatis ancje ducj chi atris albums di zampa in CD. Zampa al è eterno! Marco Mes Pividori

[cambie] Mandi a ducju!!!!!

Bundì a ducjus!!! Cemût ese? Dut ben? Jo soi péna entrât in vichiedie in furlan e a mi samea veramenti biela e dut a lè ben fat! scusaimi par i accents ma no mi capiss tant ben... a son ancjamò un pôc dûrs!!! E in pì no ai voa di stà a mettiu!! MANDI!!!

[cambie] Mandi

MandiI a duç: al è propri biel podè fevelâ furlàn ancje so soj a stà a Padue. Mandi, --Zuanluche 25 di Zen 2007 a lis 18:25 (UTC)

[cambie] grassie

Mandi a duç e un grassie grant grant a Lelo e al Alpin furlan par vemi rispuindût. No ai cumbinât quasi nuie ma non piart la sperance! In chest moment, stoi sintint L'OMP DI BURI di Zampa (eri che lì che tu disevis tu, Lelo?)..A Milan no l'e tant facil sintì fevelà furlan! No steit rabiasi pai sbaglios ma come chi ai dit no sai scrivi la plui biele lenghe dal mond!!!!!!Mandi Vera

- Salve Vera, Viôt ch'a Milan a tu âs avonde furlans par menâcji a spàs. Chel dal Furlanist al sta a Milan e al cji sà dî di plui. Mandi, Lelo

[cambie] Articui pai agns

Chest intervent al è par viodi se al è il câs di inviâ un Progjet agns.

(Par viodi i agns fin cumò fats inte nestre Vichipedie si pues cjalâ su la pagjine Storie an par an.)

Il progjet al ves di stabilî un model standard par i agns e cirî la maniere di fa inserî in automatic i agns (disin dal 2000 P.d.C. al 2008]].

Fin pôc timp fa o pensavi che nol fos il câs di falu parcè che o varessin masse pagjinis vueidis. A je vere però che cuant che si à voie di scrivi un aveniment di un ciert an al sarès une vore comut vêlu za pront. Par fami capì miôr o ai preparât l'an 1000 vueit, che al è pront par scrivi alc man man che capite la ocasion o ... la voie. --Tocaibon 6 di Fev 2007 a lis 21:42 (UTC)

Mi jeri dismenteât di rispuindi... sul meti su il Progjet e je une buine idee, par tignî aments la uniformitât des vôs. Par inserîlis dutis daurman, no soi tant convint, a saressin pûr simpri 4000 vôs, fin cumò o sin neancje a 2000 cuindi une su trê sarès une date... però ciert al sarès comut--Klenje 13 di Fev 2007 a lis 19:36 (UTC)

[cambie] Stemis comunâi

Domande pai aministradôrs: Di chel c'o ai capît, te nestre vichipedie a si puedin cjamà sù de vichipedie taliane dome i stemis comunâi in formât .png, parò te version taliane a son cuasi ducj in formât .jpg. No isal pusibil cjatâ un mût par cjamâ sù ancje chei? Al sarès biel vê i articui dai comuns ducj con il lôr steme. Alpin furlan 14 di Fev a lis 21.51 (UTC)

Alore, cumò il non dal steme al à di jessi par fuarce "Nome italiano-stemma.png"; o podarès provâ a viodi se si pues meti invezit .jpg, o se no si cambie il model, e metin un cjamp separât dulà che si scrîf a man il non. Il bon al sarès che cussi a ppodaressin doprâ i nons furlans... il mâl che tocjarès comedâ dutis lis vôs...--Klenje 14 di Fev 2007 a lis 21:43 (UTC)
Cjalant la wiki taliane, par esempli it:Categoria:Stemmi_dei_comuni_della_provincia_di_Udine o ai viodût che a son doprâts ducj i formâts (jpg, gif e png), forsit al è miôr cambiâ il model e meti non dal steme a man. --Tocaibon 14 di Fev 2007 a lis 21:56 (UTC)
fat, cumò al è il cjamp 'steme'. Cirin di doprâ però i stemis che a son su Commons, cence cjamâ sù ca dut di gnûf (commons:Category:Coats_of_arms_of_the_cities_and_villages_of_Friuli-Venezia_Giulia) --Klenje 16 di Fev 2007 a lis 22:19 (UTC)
O ai zontât i stemis che a jerin su commons ma no 'nd erin tancj. Par chei altris cemût si compuartino? --Tocaibon 17 di Fev 2007 a lis 11:14 (UTC)
Note: par zonta il steme si à di inserî la rie

 | steme=figure:non de figure 
--Tocaibon 17 di Fev 2007 a lis 11:14 (UTC)

[cambie] cognons furlans

Mandi, o soy un furlan cal vif a Berlin. La me patrie aje' Flumisel. O varesi une cuestion di domandaus; saveso dimi se andel une liste di cognons furlans che o son stas cambias dai fasisti tai prins ains dal 900? Scusemi pal me furlan scrit che no le' di sest , mandi Davide

Mandi! L'argoment al è une vore interssant, ma no crodi che nissun al vedi mai compilât une liste complete. Tu cjatis alc ca e là tai libris, ma in gjenar si preferìs tasê. E no crodi sedi neancje nuie online. Al sarès compit probabilmentri di cualchi organo politic, tipo la regjon, fâ clarece... Mandi--Klenje 22 di Fev 2007 a lis 09:59 (UTC)

Mandi! Soi ancja io un furlan di flumisel. Orares rispundi al me compaesan che al vif a Berlin. Son tancj cognons furlans "talianisas" dal periodo dal fasio. Par esempli: Burgnich l'è doventat Burgni, Bonettig cumò l'è Bonetti e tancj altris. Gi interesavia par cas qualchi cognon in particolar?Che'l mi rispundi al plui prest. Viva! Francesco

[cambie] Elezion burocrat

A son viertis lis elezions pe me candidature. Il non al fâs pôre, ma votait :-D. Vichipedie:Elezion_burocrats--Klenje 18 di Mar 2007 a lis 11:02 (UTC)


[cambie] Il 3 di Avrîl a je le fieste dal Friûl

Svintulín lis bandierinis cun le acuile e buine fieste ma vêso zà vidût cemût che le acuile a tire le lenghe? O che à sêt o che a é daûr a scjafoiâ:-) Dutcâs nuie di nobil e l'union dal blù cul zâl no je armoniche. O propon di sierâi il bec e di gambiâ il colôr. Se o volês il zâl a duç i coscj, alore, dome l'aur al puès lâ cul blù ma soredut, nuie rós tal bec e tas grifis parce ch'al somee a un disegn colorât da un bocje in tun cuaderni di asilo nido. No nît di acuilis, no. Po, tant ch'o sin daûr a pastrocjâ il nestri doman, o vin di gambiâ il cuarp di cheste acuile ch'al somee a un cuarp di polèç mal nudrît. Vêso za vedût la acuile dal president dai Usa? Chê aé une biele acuile, altri che le nestre! Po, vêso zà vedût la bandière cjargniele? Ch'a sêdi biele o brute, chel ch'al impuarte al é ch'a NO é plui la furlane ni pe acuile ni pai colôrs. Alore, buine fieste? Vêso congjedo par fâ fieste? Ma son sin in cuarêsime alore ce fiestis podino fâ? Gambin, alore ancje le date e metinle il dí di pascuete. Al é dome une setemane dopo. Chê si ch'al sarès une biele fieste! Brâfs furlans, o vês capît il parce che le nestre acuile a somee patî la fan: Aé nassude in plene cuarêsime! Bigo

[cambie] Model:note

Mandi! Mi eri pensât di meti, sot la vôs Cjargne, une sorte di template dal tip di chel che te vichipedie taliane al si fâs cussì:

Model:Note2

ma no cumbini...isal cualchidun ch'al mi puedi dâ une man? Graciis Utent:Alpin furlan ai 10 di avr 2007 a lis 19.52

Se tu âs voie di meti une note tu puedis fa cussì:
<ref>test de note</ref>
in font tu zontis
== notis ==
<references/>
un esempli tu lu cjatis inte pagjine di prove
Se invezit al è alc altri chel che tu volevis fa dimi un non di une vôs de Wiki taliane di esempli che o provi a viodi cemût che a àn fat. Mandi --Tocaibon 10 di Avr 2007 a lis 20:54 (UTC)

Scuse Tocaibon ma cussì no combini...o varès volût fâ une note su la ocupazion cosache in Cjargne come chê che o a mitude te vichipedie taliane sot la vôs it:Ovaro su la architeture dal Cjanâl di Guart...Alpin furlan

Scuse no vevi capît ce che tu volevis fa. Bon cumò o ai voltât par furlan il template Nota2 de wiki taliane, lu ai clamât Aprofondiment e lu ai metût su chel che tu vevis scrit inte vôs Cjargne. --Tocaibon 11 di Avr 2007 a lis 20:36 (UTC)

Parfiet, biele vore Tocaibon! Mandi Alpin furlan

[cambie] Bisiachi

Scrivo in italiano, perchè non sono friulano. Sono ancora estremamente perplesso di come molti friulani ignorino del tutto la presenza nel territorio di Monfalcone del dialetto bisiaco. Dialetto che affonda le proprie radici da secoli nelle terre a sinistra dell' Isonzo, dialetto che ha rappresentato una comunità che non ha mai avuto riconoscimenti perchè troppo debole e minoritaria, non sicuramente perchè meno importante o di secondo livello. Non capisco l'ostinazione a voler far appartenere al Friuli anche zone che di fatto non sono friulane. Si gioca spesso sul fatto storico. Ma se guardiamo la storia dovremmo appartenere tutti all' Austria oppure alla Francia o o Roma, a seconda del periodo a cui ci riferiamo. A questo punto potrei dire che la Bisiacaria con tutto il Friuli deve essere Veneta in tutto e per tutto, così come è stato per lungo tempo. A nulla possono invece valere le opinioni da strada: "il friulano è una lingua e quindi deve soppravalere rispetto le altre parlate che sono dialetti". Sono basse considerazioni che non trovano nemmeno reale riscontro.Considerazioni che però si sentono eccome. Devo dire che nessun friulano che conosco mi ha ancora spiegato perchè il friulano è lingua e non dialetto, eppure tutti si riempiono la bocca di questa "grande verità" in cui in altra sede ho espresso i miei dubbi. Oltremodo non riesco a concepire l' interesse che sta dietro a questa che è diventata una provocazione bela e buona per chi friulano non è. Cosa costa affermare: -Il friulano lo si parla fino all' Isonzo e non oltre, lasciamo in pace chi condivide una cultura diversa e parola in modo differente-? E' tanto importante Monfalcone per la patria friulana? Io credo che alla base ci sia una paura tutta friulana di essere soppiantati dai bisiachi nelle zone di confine. A Gradisca, come a Fiumicello, Gorizia il friulano è in declino mentre lo "pseudobisiaco" (perchè il vero bisiaco è più in crisi del friiulano stesso) rimane forte per la sua apparente semplicità di comunicazione. Ben ho potuto notare vivendo in Friuli quel sentimento di rivalsa che spesso i friulani hanno difronte ai dialetti vicini. Sentono come un ostacolo la loro parlata, e a volte in pubblico tendono a nasconderlo. Da qui credo la voglia di ribaltare le carte in favore dell' uomo detito alla campagna, lavoratore e religioso, tanto per capirci, di fronte al benestante triestino piuttosto che al bisiaco, che viene in Friuli alla domenica "par far marenda". La vignetta non vuole essere esplicativa della questione, ci mancherebbe, ma rende l'idea. Chiedo ai friulani quel buon senso che dovrebbe esser tipico di un popolo onesto come loro, che ha conosciuto a sua volta le difficoltà nel mantenere le proprie radici. La cultura bisiaca deve rimanere una cultura scostata rispetto al Friuli perchè così è stato almeno negli ultimi cinqu secoli. Dalle nostre parti c'è un vecchio adagio che dice: "Dio no'l xe furlan, se no'l paga ogi 'l paga doman" intendendo che alla fin fine a chi spetta verrà dato il dovuto (non vuole essere in alcun modo offensivo per i friulani, è frutto della sarcastica popolare e per queto lo cito). E scusate la franchezza. Mauro casasola

MA VALA'

La Vichipedie no je un forum di discussion!
Ten iniment che la Vichipedie no je ni un forum di discussion ni une chat.
Si à di cirî di tignî il plui pussibil un pont di viste neutrâl e lis discussions a àn di coventâ
dome par miorâ i contignûts de enciclopedie.


La Vichipedie nol è un forum di discussion - La Vichipedie non è un forum di discussione Quindi questo non è il posto adatto dove inserire le proprie opinioni. Senza considerare che qua dobbiamo mantenere un punto di vista neutrale. Ad ogni modo non mi pare che sulla Vichipedie vi siano degli articoli che parlino male del Bisiacco o della Bisiaccheria, se ritieni ci sia qualcosa di sbagliato segnalalo eventualmente nella pagina di discussion dell'articolo incriminato. Mandi --Tocaibon 14 di Avr 2007 a lis 10:40 (UTC)

- Al mi somee che achi o sin in te ostarie e a si puès cjacarâ di dut. Invest di moralisâ chest furlan bisiac o i vin di dâi un consei: Fâ valê le so lenghe come ch'o fasin nô. Lelo

Lis discussion inte ostarie a varessin di jessi su argoments che rivuardin la vikipedie, cheste no je une regule che o si sin inventâts inte version furlane ma e je di dutis lis vichipediis. Par me l'intervent parsore nol centre nuie cu la vikipedie.
Rispuindi al volarès dî trasformâsi intun forum di discussion e no mi pâr il câs. I articui che o vin, par esempli sul bisiac o la Bisiacarie, a saressin secont me di slargjâ e miorâ ma no mi pâr che nancje cussì cemût che son a jentredin intes critichis fatis parsore.
Dut câs al podarès jessi une buine idee cirî di slargjâ chei articui e di meti altris vôs che a rivuardin il mont Bisiac, la sô culture e la sô lenghe.
O zonti però che provocazions tant che "no cognòs nissun furlan che al sedi stât bon di spiegâmi parcè che il furlan al è une lenghe e no un dialet" a son un ninin ofensivis par no disi razistis.--Tocaibon 7 di Mai 2007 a lis 13:55 (UTC)

- Achi o sin daûr a fâ un regolament cuant che nissun no in dà bisugno. A tu cjacaros masso prest di razzismo e tu cji ofints par nujo. Sa tu âs chê di mostrâ la strado, no sta fâ scjampâ chei ch'a rivin fint achi. FR

[cambie] semaforos inutils

Infat, ce covential meti semaforos tant ch'a si sta in tun deserto? Lassin stâ i regolaments di portinâr e pensin plui in grant. Lelo

Mandi Lelo, intant ti dîs che se tu cjatis alc che nol va tu fasis ben a contestâlu, ca nissun al è paron de vichipedie e ducj a puedin fa dai sbalios ancje se a pensin di fâ ben.
Il discors che la vichipedie no je un grup di discussion lu vevi metût no parcè che o pensavi che l'argoment nol podès jessi interessant ma parcè che mi è someât che nol centredi cu la Vichipedie. Mi spieghi miôr, a 'nd è tancj di argoments che a puedaressin interessâ, ce saio si puedarès fevelâ dal gnûf contrat di servizi de RAI, dal cimentifici de basse, de gnove autostrade che a voressin fâ su pe Cjargne e vie indenant. Ducj argoments une vore interessants ma dutis robis che no si varessin di discuti a chi, parcè che ca vie o vin di cirî di fâ une enciclopedie e no altri.
No soi nancje dacuardi cul fat che no coventedin regulis tal nestri "desert". Di fat aromai o vin plui di 2000 articui e ogni dî a son cualchi disine di modifichis che a vegnin fatis. I avîs (o semafars come che tu ju clamis ben tu) a coventin ancje par visâsi e par segnalâ lis robis ai altris che a colaborin. Mandi --Tocaibon 8 di Mai 2007 a lis 21:08 (UTC)
O soi dacuardi, nuie altri di zontâ. Ca o cirin di meti dome chel livel minim di regulis par evitâ la anarchie. Se o rivin a chel intric di regulis che a àn su la Wiki par talian alore o sarin metûts mâl. Par pensâ in grant, jo mi contenti di pensâ in piçul, a fâ un pas ae volte, a pensâ in grant si riscje di colâ. --Klenje 9 di Mai 2007 a lis 11:51 (UTC)

[cambie] 2000!!

îr ai 22 di Avrîl sin rivâts a 2000 cun la vôs Laurenzi. No saran tancj, però al è un biel risultât. Compliments a ducj! viodarai di fâ un tic di publicitât ator pal travuart --Klenje 23 di Avr 2007 a lis 16:17 (UTC)

[cambie] Categoriis

Al sarà impuartant cirî di meti simpri la categorie ai articui parcè che, viodi ce che al è intune categorie al è un mût comut par cirî lis robis.

Cemût vino di organizâ l'arbul des categoriis su la nestre vichi, in particolâr cuale aie di jessi la lidrîs dal arbul? O ai cjalât un pôc ce che fasin chês altris wikis e a si cjate un pôc di dut (e a voltis ancje un sac di confusion).

A voli lis alternativis mi somein o che de wiki todescje cuntun elenc di categoriis principâls di dulà che a nassin lis altris categoriis o che taliane (forsit il sisteme plui net).

Forsit Klenje al si intint di plui e al cognòs cualchi altri esempli di seguî. --Tocaibon 22 di Mai 2007 a lis 08:58 (UTC)

Sì, cheste e je une des robis di fâ prime o dopo. Ancje parcè che dopo si pues doprâ une pagjine come cheste Speciâl:CategoryTree par viodi dut al arbul. Alore, jo soi favorevul a une categorie "mari", par esempli [[Categorie:Principâl]]. Po bisugne decidi ce meti sot. I talian a dividin prime in trê, ([4]) e po te categorie Enciclopedie a metin plui o mancul 10 categoriis. I todescs a metin invezit un grum di categoriis in chê principâl, masse secont me, al è pôc arbul. Però lôr a doprin pes robis internis categoriis come [[Categorie:Vichipedie:Modei]] che forsit a saressin di meti ancje ca, parcè che tu viodis subit ce che al è dal progjet e ce no. Par ultin, o ai cjalât i catalans, e lôr a doprin une categorie principâl, cun dentri za 6 grandis categoriis, e in plui ancje une categorie Viquipedia ca:Viquipèdia:Categorització#Categories. E je une soluzion forsit mancul nete di chê taliane, però pensi plui svelte par cirî alc...--Klenje 22 di Mai 2007 a lis 21:41 (UTC)

[cambie] Plural dal non c'al finis cun L

Par gno cont, se no soi daûr a falâ, cualsisei plural di une forme nominal che tal singular e finis cun la letare L al vares di jessi fât sù gjavant vie la L e platant une I:

Cjaval, Cjavai.

L'istes al vares di jessi fât cun ches formis feminins (soredut agjetivis): Nazional -> Nazionai Social -> Sociai Natural -> Naturai Special -> Speciai

... opur falio?

Cualchidun al'a sot des mans la ortografie normalizade? (in ducj i cas almancul jo o feveli cussì!)

No ai sot man une gramatiche ma la regole a varès di jessi che il feminin al ten la l deventant ls, par esempli la vocâl, lis vocâls.
Atenzion che a son dai câs che ancje il masculin al ten la l come il plurâl di vueli che al è vuelis --Tocaibon 30 di Mai 2007 a lis 09:18 (UTC)
viôt ancje Gramatiche de lenghe furlane --Tocaibon 30 di Mai 2007 a lis 09:21 (UTC)

[cambie] Turint o flumere?

O soi un tic dubiôs... cuâl isal just doprâ? Turint o flumere? --Tuky80 6 di Jug 2007 a lis 10:18 (UTC)

O disarès turint, che si cjate avonde spes. Però o ai cjalât sul dizionari ortografic e al met dome la forme "torent", che no mi plâs masse. Boh, spietin ancje il parê di cualchidun altri--Klenje 6 di Jug 2007 a lis 18:40 (UTC)

Mandi...ancje jò o ai cjatât sul dizionari ortografic la forme "torent", ma o ai simpri sintût doprâ la peraule "tutint". Alpin furlan

Flumere e turint a son sinonims, si puedin doprâ ducj e doi.
O ai viodût che il Vocabori Faggin dal 1985 al met dutis dôs lis formis, "torent" e "turint", il Nazzi (che al derive dal Faggin) al ten dome "turint" e il plui gnûf dizionari ortografic dome "torent". Jo o disarès che a van ben ducj e doi, magari doprânt "torent" come forme principâl, ma se un al scrîf "turint" nol covente là a corezilu.
(PS: Ancje jo cuant che o feveli o dîs turint). --Tocaibon 8 di Jug 2007 a lis 08:30 (UTC)

[cambie] Avril o mai simpri Tocai

O invidi duç chei che e an buine volontat a scrivi le storie dal Tocai, fintremai tal ultin. Jo no ai les competencis, ma di sigur al è cualchidun che al pò zontà gnovis sul vin ma ancje meti adun i berdeis che e an puartat a gambiai il nom, storie esemplar de inconsistence di cjerte classe pulitiche local. Bon lavor! Stefania

Rispueste:

A mi al mi somee che al si fâs masse câs a di chest tocai. Prime di dut al é un non forest ch'al a simpri fat confusion cun chel ungjarês e secont, a nol é il vin plui bon ch'al vêti il Friûl.Dismenteinlu e inventin un'âltri. Daspó, al sarès interessant di meti amancul un elénc dai vins furlans par cognossiu. Al é plui impuartant di cjacarâ di ce ch'al esist che di ce ch'a nol esist plui. Remo

Une prime version dal articul tu la cjatis ca. --Tocaibon 23 di Lui 2007 a lis 17:09 (UTC)

[cambie] Wikimedia Election Notice

If you are able, please translate this notice to as many possible languages and post it anywhere applicable.

The Wikimedia Election Committee is accepting candidates for the 2007 Wikimedia Foundation Board of Trustees election. Please see [5] for more information.

There is still time for a new candidate to be considered for election, and you may now endorse the candidate of your choice (up to 3 candidates) on the endorsements page, [6]. Please read the instructions carefully prior to endorsing. If you can translate the instructions, please do.

If you have any questions, please contact any member of the election committee, who are listed here [7].

Posted on behalf of the Election Committee,
Philippe

[cambie] Wiktionary

Malheuresement je ne parle aucun mot de votre langue (je suis neerlandais : nl:wikt:Gebruiker:Jcwf. J'ai remarque' depuid quelque temps que quelqu'un a introduit un erreur de code de langue dans le system des wiktionaires qui a cause que pas mal de traductions en Frison (fy,fry)ont ete double sous le nom de Furlan (fur). Je crois que cet erreur a trouve son origine au wiktionaire francophone mais je l'ai meme retrouve au wiki kurde (..desole..). Je ne parle pas vraiment le Frison non plus mais cette langue est assze proche a la mienne. Une traduction que j'ai vue est par exemple du mot 'tresor' fr:wikt:trésor. (Ceci est seulement un seul cas parmi plusiers! voir: ici). Au wikti Kurde aussi on a indique' skat pour aussi bien le Frison (qui est correcte, nld=schat) et pour votre langue. J'ai demande' Ferhengvan qui est responsable pour 95% du ku.wikt d'eliminer ces fausses traductions. Puisque je ne parle ni l'une ni l'autre il serait mieux qu'une personne de langue maternelle Furlane proteste ou -mieux- corrige au fr.wikti sourtout. Amicalement Jcwf Salut, Jcwf, J'ai signalé l'erreur, on và voir si cela change. Tot tsiens:-) Eligio

[cambie] Questions/Preguntas

Hi we are fixing some errors on Furlane translations in es.wiktionary.org, would you please help us to translate the words nose, art, paper in to Furlane? thanks in advance.

Hola estamos corrigiendo algunos errores en las traducciones al Furlane en es.wiktionary.org, ¿serian tan amables de ayudarnos a traducir nariz, arte, papel al Furlane? Por su atención muchas Gracias

es:wikt:Usuario_Discusión:Cvmontuy

Hola. Las traducciones son: nariz = nâs (il nâs, masculino), arte = art (la art, femenino), papel = cjarte (la cjarte, femenino). Muchas de nada ;)...
P.D.: el nombre del idioma es Furlan. --DAKAgreg 5 di Lui 2007 a lis 06:25 (UTC)

[cambie] Grazie

Un ringraziamento ai miei 1254 elettori per aver creduto in me e nelle mie idee più di quanto ci credessi io stessa (che inizio a venire a patti adesso con l'idea di avercela fatta ;-))
Farò del mio meglio. Ricordatevi che mi trovate sempre al solito posto :-)
Ciao,

Frieda 13 di Lui 2007 a lis 10:33 (UTC)

Ce biele frice. Pecjât ch'a cjacare dome par talian:-)

[cambie] Informazions su grafie e lenghe

Mandi, mi soi a pene notade e o varès cualchi domande di fâ sui cambiaments par ce che al rivuarde grafie e lenghe. Fin a ce pont si puedial cambiâ cence passâ par pitime? Mi spieghi: o varès di doprâ cualchi toc di Vichipedie par un progjet didatic (o lavori cul furlan) e duncje mi plasarès mendâ i erôrs di grafie e se al è pussibil ancje comedâ cualchi tocut che al talianote un tic masse, no sai, gjavâ cualchi relatîf indiret (il cui non) o robis dal gjenar. Il fat al è che no sai se o voi cuintri la netiquette de Vikipedie furlane. Beh in ogni câs us saludi ducj e compliments!! Ehi, saltial fûr il non in automatic? Se nol salte fûr: o soi Lillie.

Mandi ;-) Pe firme, tu âs di fracâ il tierç boton ca parsore, partint di çampe. Pes modifichis, alore secont me: erôrs di grafie tu ju puedis comedâ simpri, e ancje i tocs mancul bogns par furlan, a mi mi ven fûr ogni tant di doprâ robis che a sunin mâl, però mi sa che o soi masse influençât dal talian e no rivi a cjatâ fûr espressions diviersis. Si dovarès dome sta atents di no cambiâ une peraule cuntun sinonim, dome parcè che un al dopre chê e no à mai sintût chê altre. Parcè che se no secont me ti ven fûr une lenghe masse plate e uniforme, e cualchidun si pues ancje ufindi (mi ven tal cjâf dopo/daspò). Mandi e Graziis dai compliments--Klenje 3 di Avo 2007 a lis 08:53 (UTC)

[cambie] Origjin dal non Ladin

AL RESPONSABILE: PER FAVORE TOGLIERE LE SPIEGAZIONI INVERITIERE SUL TERMINE LADINO, SIA SUL SITO ITALIANO CHE SUL SITO IN FRIULANO, SONO FALSE.

Umbert Cians - Bolzano Il termine "ladino" ha un'origine assai più lontana e che esso deriva da latino e non risale affatto alla seconda metà del '800. Anche la definizione Ladinia è già documentata in una pubblicazione di Giovanni Piloni nell'anno 1607. Stando poi alle ricerche effettuate dallo storico fassano Frumenzio Ghetta risulta che già dall'anno 1298 in poi appare il nome di Nova Ladina, o Nova Latina per indicare il paese di Nova Levante, in tedesco Welschnofen (welsch + nofen) che indica un l'insediamento di "ladini". Anche il passo Carezza (Costalunga) viene chiamato in documenti storici del bellunese di quel periodo Passo Ladinia. Il rereverendo Micurà de Rü, a cui è intestato l'Istituto culturale ladino di San Martino in Val Badia, definisce nel 1833 la sua grammatica: Versuch einer Deutsch/Ladinischen Sprachlehre (Tentativo di una grammatica tedesco-ladina). La sua opera è il primo tentativo di creare una koiné scritta interladina. Testimonianze documentali assai anteriori a Graziadio Isaia Ascoli quindi. Non è nemmeno vero che il termine ladin indicasse solo l'idioma della Val Badia di mezzo. Le definizioni dei singoli idiomi: gherdeina, mareo, badiot, fodom, fascian e ampezan derivano la loro denominazione dalla propria valle, mentre il termine ladin, è la vecchia ed attuale definizione che comprende tutti questi idiomi neo-latini. Esistono però anche numerosi altri documenti linguistici e storici, come, p.es., le carte etnogeografiche austriache della prima metà del IX secolo, ossia prima del 1850, dove affiorano continuamente le parole Ladiner/Ladini, accanto a quelle di Rätoromanen/Retoromanci (quest'ultime usate soprattutto per i grigionesi). Anche i Friulani vengono definiti in una edizione del 1849 come "Ladiner/ladini", a conferma che già allora si conoscevano i legami linguistici tra le parlate ladine dal Friuli, alle Dolomiti e ai Grigioni. Ladin non è quindi assolutamente una invenzione di Ascoli. Egli si è avvalso della lunga tradizione del termine "Ladin" che abbondava già da vari secoli ed ha analizzato le caratteristiche linguistiche del ladino (palatalizzazione, plurale sigmatico ecc.), introducendo questo termine nella linguistica. Suggeriamo di leggere la rivista scientifica Ladinia, edita dall'Istituto culturale ladino Micurà de Rü, in particolare i numeri: I, XI e XIII. (26 Avost 2007)

Ti ringrazio dell'intervento. Prima faccio una precisazione dicendo che sulla Vichipedia non c'è un responsabile (uno che comanda) ma chiunque può collaborare e fare delle modifiche. Ho riportato il tuo commento anche sulla pagina della lenghe ladine. A dire il vero l'ho riletta velocemente e non ho trovato scritto che il nome ladino fosse stato inventato dall'Ascoli. Invito chi ha un po' di tempo a controllare la cosa e a segnalare gli articoli dove si trova questa affermazione. Grazie di nuovo e mandi --Tocaibon 26 di Avo 2007 a lis 14:00 (UTC)
Leint miôr l'articul o ai gambiât un pôc opinion. Dut câs viodêt la discussion dal articul. --Tocaibon 15 di Set 2007 a lis 11:13 (UTC)

[cambie] Preparation of Fundraiser 2007

Hi, this is just a first introduction message to tell you: there is more to come. I am dealing with the Project Management of the Fundraiser 2007 and therefore will search for contacts of wikimedians who can help us to do our tasks on all projects. I am actually also building the structure for the fundraiser on Meta. We will need people who help to design buttons, translate texts of buttons, documents, sitenotices etc. Should you feel you want to co-operate please let me know. You can reach me on my meta user page or by e-mail at scretella (at) wikimedia (dot) org. If you wish to notify us that you would like to co-operate on translations, it would be nice if you used e-mail and copied the e-mail to me and Aphaia (aphaia (at) gmail (dot) com). Thank you for your attention and I hope to meet you soon! Cheers :-) -- 4 September 2007 Sabine

[cambie] soi lontane da la me tiare

Mandi, o soi lontane da la me bjele tiare furlane e lej robis par furlan mi fas sinti il Friul pi dongje dal me cur. Vevi nome voe di dius graziis, e sa podarai a scrivarai ancje io alc par fa vichipedie pi siore.

graziis dai compliments, a fasin simpri plasê. no sta vê pore a scrivi alc, magari ancje sul puest dulà che tu stâs cumò o altri, cussì di rindi plui internazionâl la Vichipedie. Mandi--Klenje 25 di Set 2007 a lis 19:49 (UTC)

[cambie] Betawiki: better support for your language in MediaWiki

Dear community. I am writing to you to promote a special wiki called Betawiki. This wiki facilitates the localisation (l10n) of the MediaWiki interface. You may have changed many messages here to use your language in the interface, but if you would log in to for example the English language Wiktionary, you would not be able to use the interface as well translated as here. Infact, of the 1797 messages in the core of MediaWiki, 586 messages have been translated. Betawiki also supports the translation of messages of about 80 extensions, with almost 1000 messages.

If you wish to contribute to better support of your language in MediaWiki, as well as for many MediaWiki extensions, please visit Betawiki, create an account and request translator priviledges. You can see the current status of localisation of your language on meta and do not forget to get in touch with others that may already be working on your language on Betawiki.

If you have any further questions, please let me know on my talk page on Betawiki. We will try and assist you as much as possible, for example by importing all messages from a local wiki for you to start with, if you so desire.

You can also find us on the Freenode IRC network in the channel #mediawiki-i18n where we would be happy to help you get started.

Thank you very much for your attention and I do hope to see some of you on Betawiki soon! Cheers! Siebrand@Betawiki 25 di Set 2007 a lis 08:44 (UTC)

I already know BetaWiki and I find it an interesting project, I'd like to contribute, since it's useful, but at the moment I've not spare time for it, maybe in the future...--Klenje 25 di Set 2007 a lis 19:46 (UTC)

[cambie] grafie furlane: Æ e æ...

Nissun si à mai ponût il problema dal sun cjargnel in fin des peraulis come Cjargne, agne, barbe ecetera, che in Cjargne no si pronuncin come tal rest dal Friûl... Forsit parcè ch'al è un problema dai Cjargnei... e no dai Furlans. Poben, si no voleis (vualtris Furlans!) che nô Cjargnei s'in nin cun Ceco Bepe... cheste volte mi stareis a scoltâ! Gnò barbe Rino, ch'al studîe da agns e agnorums i problemas leâts a'e Cjargne... e al (Din)Cjaroi in particulâr, al è cunvint che, par rapresentâ ben il sun dal finâl Cjargnel in tas peraulis parsôre, si vares di scrivilis cun "æ" in finâl... E a sostegno de sô teorie al resone intòr des origjinis dai prins abitants di chês zonis... A Zui a erin a stâ i Romans, a Cividât ancje, come a 'Quilee... Però, resonant ben, di solit e son i puescj' plui 'bandonâz che, tal timp, a conservin le origjinalitât di un idioma... no ise vere? Ben, fin chi mi veis capît! 'nin indenant! Io no eri masse cunvint de sô teorie, però cuant ch'o ai viodût il cine "The Passion" di Mel Gibson, mi soi 'npensât di ce ch'al mi contave gnò barbe Rino... parcè ch'o ai sintût (e tal film a cjacaravin il latin "volgâr" dai soldataz Romans ch'a erin 'tor pal mont! ...ancje in Cjiargne!) cemût ch'a pronunciavin il finâl des paraulis similis a chês ch'o us ai citât parsore!!! Precîs, precîs al sun che i Cjargnei a doprin in finâl di Cjargnæ, barbæ, agnæ... Mi disarês: tu sês fûr di caprioldo! no 'n vino zà 'vonde di matucei ch'a vuelin gambiâ alc tal mût di scrivi... magari par vôe di jessi citâs di cualchi bande! Ben!: no ai vôe di jessi citât di nissune bande... però se le Filologjiche e acetàs cheste soluzion, 'us promèt che no mi 'n voi di chê altre bande, cun Ceco Bepe! Mi sint di proponi un sondagjo sul argoment... magari vie web, par savê ce ch'a pensin chei altris! Mandi e grassie!

Par me su la pronunzie des variis a e â ê à è atôr pal Friûl a 'nd saressin di disi tantis di chês robis... Ti spieghi dut câs un dôs robis su la grafie standard che e je chê che si dopre al dì di vuê par scrivi il furlan. La grafie uficiâl e je un mût par scrivi in maniere compagne in dutis lis bandis dal Friûl ma no dâ une regole fisse pe pronunzie parcè che lis peraulis tu puedis leilis daûr de tô pronunzie. Tu âs di dismenteâ il talian (dulà che a son des regulis pe pronunzie corete e dulà che adiriture a fasin fâ ai atôrs des scuelis di dizion) e pensâ a altris lenghis tant che l'inglês o il francês dulà che lis peraulis si scrivin simpri compagnis ma si lein in mût difarent a secont dal puest, si che si lei in un mût a Oxford, in un mût difarent in Americhe, in un altri mût ancjemò in Australie o in Indie o in Sudafriche.
Ven a stâi che intal furlan standard jo o scrivarai la cjase ma o leiarai, a secont dal furlan che o feveli, la cjase, la cjasa, le cjase, le ciase (e dongje di dulà che tu scrivis tu a son ancje chei che a disin cjaso come che a fasevin a Cividât cualchi secul fâ...). Dutis chestis pronunziis a son justis!
Tal furlan standard no si scrîf cemût che si lei. Cheste e je di sigûr une robe strane par un che al è abituât al talian ma ancje par talian a son dut câs des peraulis che no si lein cemût che si scrivin (par esempli aglio e glicine, o dutis lis peraulis cun cu qu cqu che si pronunziin compagn par esempli acqua, cuore, quota)
Insom daûr de grafie standard tu tu scrivarâs simpri agne e barbe ma tu tu podarâs pronunziâ barbæ e agnæ...
Un robe par finî, viôt che Ceco Bepe plui che al cjargnel al jere abituât al furlan di Insic dongje Cormons e magari cussì no al varês dite "i crodi che nol coventedi fâ un sondagjo" (che dut câs inte grafie standard si scrîf "o crôt che nol coventedi fa un sondaç"). :-) Mandi e grazie dal biel intervent, viva la Cjargne! --Tocaibon 3 di Otu 2007 a lis 09:07 (UTC)

[cambie] scrivi par furlan

Cumò, o mior cun vuè, o scrivarai su chestes pagines indulà che si scrif in furlan. Vores scrivi plui spes; lei les tantes riflessions e i diviers scrits. Ma o domndi un plasè a cui che mi lei: ce mut podio fa par scrivi cui acents, i segnos che si vares di meti coretamenti sui verbs e tes peraules che iu domandin? Nello Malisano

Bon, alore o spietin di viodi chel che tu scrivarâs! Di robis di scrivi a 'nd saressin verementri tantis e se un al à voie di dâ une man...
Dut câs se tu âs problemis a scrivi i acents prove a viodi intes domandis e rispuestis se tu cjatis lis informazions che ti coventin. Dopo tu puedis ancje viodi la vuide in curt e la pagjine di benvignût. Se ti covente une man pe grafie e pe gramatiche viôt la vôs Gramatiche de lenghe furlane che e je fate une vore ben.
Se dut chest nol baste no stâ vê fastidi a domandânus. E no stâ ve pôre a scrivi ancje cence ducj i acents juscj che si stâ un moment a comedâ. Mandi --Tocaibon 3 di Otu 2007 a lis 08:14 (UTC)

[cambie] Mandi

Mandi!! dut ben? io non parlo il friulano (a parte due o tre parole) ma lo vorrei imparare...potete aiutarmi? Purtroppo vivo in una regione che non apprezzo per niente...la lombardia...se abitassi da voi molto probabilmente ci sarebbero pure dei corsi di friulano!!!! In ogni caso mi sento Friulana dentro ed è questo che conta!!! Mandi fantas! Une Busade

Benvenuta! Per imparare il friulano trovi qualcosa anche in rete anche se purtroppo i corsi sono forse più pensati per insegnare a scrivere con la grafia standard che per insegnare il friulano a chi non lo conosce. Ad ogni modo visto che ti piacerebbe imparare il friulano e sei volenterosa o continui par furlan :-)
Pai cors prove a viodi:
Se il furlan propit no tu lu sâs e tu âs voie di sintîlu fevelâ prove cu lis radios
Se tu âs voie di lei alc su internet tu cjatis dai gjornâi
e dai libris
Jo ti consei ancje di vioditi cualchi blog furlan. Di biei a 'nd è un biel pôcs, a chi ti met dome cualchidun:
e par finî tu puedis lei alc ancje su la Vichipedie.... Mandi --Tocaibon 14 di Otu 2007 a lis 21:14 (UTC)

[cambie] Mandi

O soi di Faedis, mi fas plasè vè ciatat chiste pagine in furlan. mandi a ducj.

Furlansimpri.

[cambie] Evoluzion demografiche dai comuns furlans

Mandi! O a cirût di meti, sot la vôs Sauris, il grafic de evoluzion demografiche come ch'al è te vichipedie taliane, cjamànt sù la figure, ma no jè la stesse robe...ce mût si fasial a fâ come inte version taliane? Graziis e mandi Alpin furlan ai 17 di Otu 2007

Le ai comedade. Metint la figure tu vevis scrit
[[Figure:Saurispopolazion.png|450px]]
jo o ai gjavât 450px che al cambiave un fregul la grandece de figure. --Tocaibon 19 di Otu 2007 a lis 10:51 (UTC)

Ben fate Tocaibon. Chest grafic al è une vore interessant par un ch'al và a cirî informazions su un comun. Cussì o podarin, cun la calme, metilu par dutis lis vôs dai comuns furlans. Mandi Alpin furlan 22 di Otu a lis 18.12

Beh, par dî la veretât cheste no je la vie miôr, parcè che si scugne cjariâ sù a man lis figuris e al è un lavoron stâi daûr... i vevi domandât za in Mai mi pâr a un di it.wiki che al à za metût i comuns se rivave a meti ancje la demografie, mi veve dit che lu varès fat, varai di tornâ a pocâlu parcè che lu fasedi. --Klenje 22 di Otu 2007 a lis 17:55 (UTC)

[cambie] Bot policy

Hello. To facilitate steward granting of bot access, I suggest implementing the standard bot policy on this wiki. This will involve creating a redirect to this page from Project:Bot policy, and adding a line at the top noting that it is used here. In particular, this policy allows automatic acceptance of known interlanguage linking bots (if this page says that is acceptable), which form the vast majority of such requests.

Please read the text at m:Bot policy before commenting. If you object, please say so; it will be implemented in one week if there is no objection, since it is particularly written to streamline bot requests on wikis with little or no community interested in bot access requests. AlleborgoBot 30 di Nov 2007 a lis 10:28 (UTC)

Bot policy implemented. --AlleborgoBot 8 di Dic 2007 a lis 13:27 (UTC)

[cambie] Bot Status for Purbo_T

Hi, I'd like to ask for a bot flag for Purbo_T (contributions)

  • Operator: User:Purodha = ksh:User:Purodha (b'crat @ ksh)
  • Function: interwiki link maintenance
  • Operation: manually-assisted, occasionally in automatic or autonomous mode, starting mostly from the Wikipedia of Ripuarian languages
  • Software: pywikipediabot framework updated daily from svn to latest version
  • Already has bot flag on: [../../../../../aa/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html aa], [../../../../../ab/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ab], [../../../../../ak/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ak], [../../../../../als/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html als], [../../../../../am/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html am], [../../../../../an/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html an], [../../../../../ang/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ang], [../../../../../ar/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ar], [../../../../../ar/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html arc], [../../../../../as/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html as], [../../../../../ast/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ast], [../../../../../av/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html av], [../../../../../ay/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ay], [../../../../../ba/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ba], [../../../../../bar/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bar], [../../../../../bat-smg/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bat-smg], [../../../../../bcl/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bcl], [../../../../../be/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html be], [../../../../../be-x-old/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html be-x-old], [../../../../../bh/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bh], [../../../../../bi/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bi], [../../../../../bm/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bm], [../../../../../bn/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bn], [../../../../../bo/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bo], [../../../../../bpy/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bpy], [../../../../../bs/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bs], [../../../../../bug/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bug], [../../../../../bxr/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html bxr], [../../../../../ca/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ca], [../../../../../cbk-zam/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html cbk-zam], [../../../../../cdo/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html cdo], [../../../../../ce/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ce], [../../../../../ceb/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ceb], [../../../../../ch/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ch], [../../../../../chr/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html chr], [../../../../../chy/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html chy], [../../../../../co/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html co], [../../../../../cr/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html cr], [../../../../../crh/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html crh], [../../../../../cs/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html cs], [../../../../../csb/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html csb], [../../../../../cu/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html cu], [../../../../../cv/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html cv], [../../../../../cy/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html cy], [../../../../../da/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html da], [../../../../../de/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html de], [../../../../../diq/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html diq], [../../../../../dsb/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html dsb], [../../../../../dv/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html dv], [../../../../../dz/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html dz], [../../../../../ee/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ee], [../../../../../el/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html el], [../../../../../eml/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html eml], [../../../../../eo/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html eo], [../../../../../es/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html es], [../../../../../et/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html et], [../../../../../eu/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html eu], [../../../../../fa/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html fa], [../../../../../ff/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ff], [../../../../../fi/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html fi], [../../../../../fiu-vro/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html fiu-vro], [../../../../../fj/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html fj], [../../../../../fo/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html fo], [../../../../../fr/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html fr], [../../../../../ga/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ga], [../../../../../gd/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html gd], [../../../../../glk/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html glk], [../../../../../gn/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html gn], [../../../../../got/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html got], [../../../../../gv/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html gv], [../../../../../ha/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ha], [../../../../../hak/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html hak], [../../../../../haw/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html haw], [../../../../../he/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html he], [../../../../../hi/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html hi], [../../../../../hr/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html hr], [../../../../../hsb/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html hsb], [../../../../../ht/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ht], [../../../../../hu/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html hu], [../../../../../hy/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html hy], [../../../../../ia/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ia], [../../../../../id/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html id], [../../../../../ie/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ie], [../../../../../ig/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ig], [../../../../../ik/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ik], [../../../../../ilo/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ilo], [../../../../../io/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html io], [../../../../../is/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html is], [../../../../../iu/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html iu], [../../../../../ja/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ja], [../../../../../jbo/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html jbo], [../../../../../jv/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html jv], [../../../../../ka/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ka], [../../../../../kab/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html kab], [../../../../../kg/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html kg], [../../../../../ki/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ki], [../../../../../kk/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html kk], [../../../../../kl/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html kl], [../../../../../km/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html km], [../../../../../kn/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html kn], [../../../../../ko/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ko], [../../../../../ks/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ks], [../../../../../ksh/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ksh], [../../../../../ku/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ku], [../../../../../kv/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html kv], [../../../../../kw/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html kw], [../../../../../ky/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ky], [../../../../../la/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html la], [../../../../../lad/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html lad], [../../../../../lb/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html lb], [../../../../../lbe/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html lbe], [../../../../../lg/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html lg], [../../../../../li/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html li], [../../../../../lij/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html lij], [../../../../../lmo/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html lmo], [../../../../../ln/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ln], [../../../../../lo/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html lo], [../../../../../lt/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html lt], [../../../../../lv/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html lv], [../../../../../map-bms/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html map-bms], [../../../../../mg/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html mg], [../../../../../mh/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html mh], [../../../../../mk/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html mk], [../../../../../ml/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ml], [../../../../../mn/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html mn], [../../../../../mr/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html mr], [../../../../../ms/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ms], [../../../../../my/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html my], [../../../../../mzn/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html mzn], [../../../../../na/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html na], [../../../../../nah/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html nah], [../../../../../nap/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html nap], [../../../../../nds/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html nds], [../../../../../nds-nl/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html nds-nl], [../../../../../ne/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ne], [../../../../../new/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html new], [../../../../../ng/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ng], [../../../../../nl/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html nl], [../../../../../nn/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html nn], [../../../../../no/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html no], [../../../../../nov/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html nov], [../../../../../nrm/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html nrm], [../../../../../nv/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html nv], [../../../../../ny/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ny], [../../../../../oc/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html oc], [../../../../../om/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html om], [../../../../../or/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html or], [../../../../../os/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html os], [../../../../../pa/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html pa], [../../../../../pag/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html pag], [../../../../../pam/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html pam], [../../../../../pap/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html pap], [../../../../../pdc/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html pdc], [../../../../../pi/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html pi], [../../../../../pih/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html pih], [../../../../../pl/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html pl], [../../../../../pms/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html pms], [../../../../../ps/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ps], [../../../../../qu/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html qu], [../../../../../rm/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html rm], [../../../../../rmy/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html rmy], [../../../../../rn/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html rn], [../../../../../ro/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ro], [../../../../../roa-rup/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html roa-rup], [../../../../../roa-tara/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html roa-tara], [../../../../../ru/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ru], [../../../../../rw/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html rw], [../../../../../sa/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sa], [../../../../../sc/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sc], [../../../../../scn/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html scn], [../../../../../sco/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sco], [../../../../../sd/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sd], [../../../../../sg/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sg], [../../../../../sh/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sh], [../../../../../si/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html si], [../../../../../simple/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html simple], [../../../../../sk/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sk], [../../../../../sl/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sl], [../../../../../sm/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sm], [../../../../../sn/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sn], [../../../../../so/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html so], [../../../../../sq/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sq], [../../../../../sr/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sr], [../../../../../ss/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ss], [../../../../../st/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html st], [../../../../../stq/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html stq], [../../../../../su/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html su], [../../../../../sv/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sv], [../../../../../sw/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html sw], [../../../../../ta/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ta], [../../../../../te/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html te], [../../../../../tet/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html tet], [../../../../../tg/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html tg], [../../../../../th/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html th], [../../../../../ti/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ti], [../../../../../tk/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html tk], [../../../../../tl/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html tl], [../../../../../tn/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html tn], [../../../../../to/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html to], [../../../../../tpi/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html tpi], [../../../../../tr/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html tr], [../../../../../ts/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ts], [../../../../../tum/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html tum], [../../../../../tw/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html tw], [../../../../../ty/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ty], [../../../../../udm/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html udm], [../../../../../ug/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ug], [../../../../../uk/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html uk], [../../../../../ur/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ur], [../../../../../uz/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html uz], [../../../../../ve/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html ve], [../../../../../vec/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html vec], [../../../../../vi/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html vi], [../../../../../vls/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html vls], [../../../../../vo/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html vo], [../../../../../war/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html war], [../../../../../wo/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html wo], [../../../../../wuu/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html wuu], [../../../../../xal/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html xal], [../../../../../xh/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html xh], [../../../../../yi/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html yi], [../../../../../yo/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html yo], [../../../../../za/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html za], [../../../../../zea/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html zea], [../../../../../zh-classical/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html zh-classical], [../../../../../zh-yue/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html zh-yue], [../../../../../zu/articles/u/s/e/Special%7EUserlist_6cfa.html zu], more pending
  • There is some cumulated data on the bot available from the toolserver

Thank you! --Purodha Blissenbach 3 di Mar 2008 a lis 04:30 (UTC)

Altris lenghis
Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Sub-domains

CDRoms - Magnatune - Librivox - Liber Liber - Encyclopaedia Britannica - Project Gutenberg - Wikipedia 2008 - Wikipedia 2007 - Wikipedia 2006 -

Other Domains

https://www.classicistranieri.it - https://www.ebooksgratis.com - https://www.gutenbergaustralia.com - https://www.englishwikipedia.com - https://www.wikipediazim.com - https://www.wikisourcezim.com - https://www.projectgutenberg.net - https://www.projectgutenberg.es - https://www.radioascolto.com - https://www.debitoformtivo.it - https://www.wikipediaforschools.org - https://www.projectgutenbergzim.com