Agrieş, Bistriţa-Năsăud
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Agrieş este o localitate în judeţul Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România.
BN Acest articol despre o localitate din judeţul Bistriţa-Năsăud este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.
Agrieşul meu
Dacă într-o zi te hotărăşti să scapi de gustul de asfalt al vieţii şi să pleci înspre undeva, urcă-te în autobuzul de Agrieş. După ce te va scutura sistematic, ca pe o haină prăfuită, prin gropile nedisimulate ale judeţului, înghesuit între bagaje pestriţe şi călători grăbiţi să coboare “la prima”, de pe la Beclean încolo surprinzi o relaxare neaşteptată de atmosferă, ca într-o casă de unde pleacă musafirii. Cu viteză maximă - adică foarte lent - călătorii se repliază pe grade de rubedenie, neam şi destinaţii. Brusc, habitaclul autobuzului devine un local mai mare, unde toată lumea stă la o macrodiscuţie pe eternele teme ale vieţii. Din când în când, câte o sticlă cu personalitate îşi dă drumul cu tupeu printre banchete, circulând fără restricţii şi prejudecăţi de la gură la gură, ca Mioriţa, şi sfârşind goală şi ruşinată sub canapeaua din spate.
De pe la Spermezeu, drumul se răvăşeşte temperamental şi roţile adoptă o tonalitate fonetică aparte, care ridică instantaneu volumul discuţiilor din interior. Dacă e vară, praful coboară insistent dinspre podea spre plafon, transformând autobuzul într-o diligenţă pitorească şi plină de farmec. Să nu vă imaginaţi că sunt ironic, vă înşelaţi. Iubesc autobuzul de Agrieş cu praful lui, cu călătorii lui şi cu amintirile mele uitate pe sub banchete...
Strecurându-se cu delicateţe printre dealurile golaşe, drumul urmează obedient râul care coboară din Ţibleş, în volte elegante, puse în evidenţă de răchitele de pe maluri. Cu un ultim efort, autobuzul sprintează pe un pod modern şi asfaltat - amănunt crucial - şi, cu un oftat mecanic de motor care se opreşte, te depune buimac de atâtea senzaţii în faţa Cooperativei. Eşti în Agrieş, în ţara de vis a grănicerilor. Îţi scoţi confuz bagajul din tonele de similare şi priveşti în jur. Poţi cere găzduire oricui, ai s-o primeşti. Aici oamenii sunt bucuroşi de oaspeţi ca în basmele copilăriei. În casa lor te trezeşti împărat între împăraţi, martor al unor legi şi mecanici sufleteşti despre care, dacă ai avut noroc, ai citit în Rebreanu.
Aici oamenii se salută şi nu numai. Se opresc din drum ca să schimbe câte o părere, câte o ştire. Poartă în spate minunate traiste grănicereşti, grele de vise şi amintiri, le poartă aşa, din deal în vale şi din tată în fiu, până la sfârşitul lumii. Agrieşenii vorbesc tare, răspicat. Răsfiraţi pe dealuri, fiecare cu dealul său, ei vorbesc ca de la deal la deal, cu litere mari, apăsate. Credincioşi ca-n cele mai fericite vise ale preotului, umplu biserica enormă cu suflete rânduite cerului, mereu, fără oprire. La înmormântări se adună cu sutele, coborând şiruri de siluete de pe dealurile cu smeură şi fragi, ca la o chemare tainică şi fără scăpare. După aşezarea în mormânt se pun mese lungi şi, aplecaţi asupra lor înşişi, discută despre păduri şi văzduhuri, şi oi, şi lupi, şi picioare rupte de babe centenare, transformând moartea care i-a strâns în ocazie de viaţă.
Pe urmă, toponimia locurilor, răzbind istoria curmeziş: Valea Domnească - locul unde, cândva, demult, s-au aşezat unguri, măturaţi câteva decenii mai apoi spre deschideri geografice mai profitabile; Milerea - adică locul unde se făceau cărbuni; Balte - un deal cu bălţi mlăştinoase şi pline de trestii; Valea Vânătorilor, unde a fost răpus ultimul zimbru din Transilvania; şi, preferata mea, Valea Fără Nume, loc de mănăstire şi de pomenire.
Trebuie să mă opresc, altfel voi depăşi spaţiul şi rândurile mi se vor scurge, lichefiate, pe pagina de sport. Grăbiţi-vă şi mergeţi la Agrieş! Timpurile moderne au şi luat-o într-acolo...
Traista cu gânduri , Mesagerul de Bistrita-Nasaud
