Azerii din Armenia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Minoritatea azeră din Republica Armenia înainte de deportarea totală a azerilor din 1988-1991 în general locuia în regiunile cedate Armeniei de Azerbaidjan (Goyce şi Zangazur în azeră Göyçə şi Zəngəzur) şi în celelalte zone ale ţării constituând populaţia autohtonă a oraşului Erevan (în azeră İrəvan).

Regiunea Goyce, numită după cel mai mare bazin fermă din Caucaz, ocupă malul drept al lacului Sevan (Goyce) şi corespunde în mare măsură cu judeţele Basarkecer (Basarkeçər)(Vardenis) şi Ciambarak (Çəmbərək) din Armenia. Regiunea Zangazur conţine două marz-uri (provincii) actuale ale acestei ţări cum ar fi Sunik şi Vaioţdzor, care sunt aşezate între enclava azeră Nahcivan şi teritoriul principal al Republicii Azerbaidjan. Ambele ţinuturi istorice au suprafaţa de 7 000 km2 şi au fost în componenţa primei Republicii Azerbaidjan (1918-1920). Însă acest stat a suferit ocupaţia tradiţională rusească şi rapturile teritoriale, reducându-şi teritoriul de la 114 000 km2 la numai 86 600. Se presupune că aproximativ 3 milioane de cetăţeni ai Republicii Azerbaidjan sunt de origine azeră din Armenia, fiind urmaşii de drept ai refugiaţilor din teritoriul acestui stat emigraţi în timpul cele patru valuri mari (1905-1906; 1918-1921; 1948-1950; 1988-1991), ceea ce creează o altă sursă de tensiune.

Datorită războaielor ruso-turce din sec. XIX, în sudul Georgiei şi în vestul Azerbaidjanului au fost aşezate masele armene, greceşti etc. Ceea ce a determinat problema graniţelor după obţinerea independenţei acestor state în 1918. Războiul armeano-azer a început imediat cu prăbuşirea Imperiului Rus şi a continuat cu mici pauze până la instalarea puterii sovietice în Caucaz. În 1921, puterea sovietică din RSS Azerbaidjană „de dragul frăţiei socialiste”, a cedat provinciile Goyce, Zangazur şi partea muntoasă a uezdului Qazax (raioanele Tauş, Idjevan, Berd) RSS Armeniei. Conform primului recensământ din Uniunea Sovietică din anul 1926, în RSS Armenia s-au înregistrat 575 000 de azeri, ce înseamnă o treimi din populaţie. Între 1935-1978, prin hotărârea Sovietului Suprem din Armenia, au fost armenizate 465 toponime azere din ţară. Iar în aprilie 1991, conform decretului prezidenţial, aceeaşi soartă au avut-o încă 97 de toponime. În 1948, cu voinţa lui Stalin, 150 000 de azeri din Armenia au fost deportaţi în centrul Azerbaidjanului, dintre care majoritatea fiind munteni au murit în climatul cald. În 1987, dintre 36 raioane din RSS Armenia, în 18 minoritatea azeră avea o pondere însemnată, fiind al doilea element etnic din republică. Spre 1988, toata minoritatea, adică 300 000 de persoane au fost deportate în Azerbaidjan. Daralayaz (în armeană Vaioţdzor) are o suprafaţă de 2 406 km2 şi după expulzarea azerilor are 53 000 de locuitori. Zangazur (în armeană Sunik) are suprafaţa de 4 505 km2 şi 134 000 de locuitori.