Băiţa, Bihor
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Băiţa (în maghiară Rézbánya, în trad. "Baia de Aramă"/"Mina de Cupru") este o localitate minieră care aparţine de oraşul Nucet în judeţul Bihor, Transilvania, România, localitate situată în apropiere de izvorul Crişului Negru şi Curcubăta Mare (1849 m) in Munţii Apuseni. Numărul locuitorilor este circa 1500 - 2000, majoritatea români. Datorită faptului că rocile regiunii sunt calcaroase, în regiunea Băiţei se găsesc multe peşteri şi cariere de marmură. La circa 30 km se aflä orasul Beius si la circa 40 km de Băiţa se află Padişul (Valea Galbenei, Râtul Florilor, Cetăţile Ponorului) o atracţie turistică.
Istoric
Înainte cu circa 400 de ani au fost colonizaţi germani ca minieri în zona Băiţei, mai târziu a fost clădită şi o biserică catolică în timpul împărătesei Maria Terezia. Şi în prezent se poate constata aceasta prin inscripţia de pe biserică. Mai târziu din păcate regimul comunist a distrus multe documente, care au fost arse sau au dispărut. În această perioadă de timp s-a exploatat în mod deosebit argintul (Valea-Seacă), mai puţin aurul, cuprul, de unde provine denumirea localităţii în limba maghiară ("Rézbánya") menţionată în anul 1585. Mai târziu s-a trecut la exploatare de molibden şi bismut. În anii 50 s-a început o exploatare masivă de uraniu, numărul minerilor a crescut la circa 20.000, iar numărul soldaţilor care au lucrat în mină circa 10.000 potrivit sursei de informaţie într-o perioadă de 10 ani s-a transportat în Uniunea Sovietică numai de la mina "Avram Iancu" peste 300.000 de tone de minereu de uraniu de calitate superioară. Această cantitate de uraniu era suficientă pe o perioadă de 300 de ani pentru reactorul atomic de la Cernavodă, sau 30 de ani acoperea necesarul de curent electric al ţării. În această perioadă de expoatare intensivă a crescut numărul locuitorilor şi au apărut două oraşe noi pe harta României, Ştei (Petru Groza) la 15 km şi oraşul Nucet (1952) la 2 km de Băiţa. Reziduurile radioactive rămase sunt o problemă serioasă pentru această regiune.
Personalităţi
Băiţa este localitatea natală a lui Antal Abt, (04.12.1828) naturalist şi a lui Sandor Bihari (19.05.1855) pictor.
Abram | Abrămuţ | Aştileu | Auşeu | Avram Iancu | Băiţa | Balc | Batăr | Biharia | Boianu Mare | Borod | Borş | Bratca | Brusturi | Budureasa | Buduslău | Bulz | Bunteşti | Căbeşti | Căpâlna | Cărpinet | Câmp | Cefa | Ceica | Cetariu | Cherechiu | Chişlaz | Ciuhoi | Ciumeghiu | Câmpani | Cociuba Mare | Copăcel | Criştioru de Jos | Curăţele | Curtuişeni | Derna | Diosig | Dobreşti | Drăgăneşti | Drăgeşti | Finiş | Gepiu | Girişu de Criş | Hidişelu de Sus | Holod | Husasău de Tinca | Ineu | Lazuri de Beiuş | Lăzăreni | Lugaşu de Jos | Lunca | Mădăras | Măgeşti | Nojorid | Miersig | Olcea | Oşorhei | Paleu | Pietroasa | Pocola | Pomezeu | Popeşti | Răbăgani | Remetea | Rieni | Roşia | Roşiori | Săcădat | Sălacea | Sălard | Sâmbăta | Sânmartin | Sânnicolau Român | Sântandrei | Sârbi | Sudrigiu | Spinuş | Suplacu de Barcău | Şilindru | Şimian | Şinteu | Şoimi | Şuncuiuş | Tarcea | Tămăşeu | Tărcaia | Tăuteu | Tileagd | Tinca | Tulca | Ţeţchea | Uileacu de Beiuş | Vadu Crişului | Viişoara | Vârciorog