Brădiceni, Gorj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol trebuie pus în formatul standard conform manualului de stil.
Eticheta aceasta trebuie ştearsă la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna noiembrie 2006.

**Brădiceni**


Amplasare
Judeţ	Gorj
Oraş	[[]]
Comună
Comună	Peştişani
Atestare	1518
Populaţie ([[\|]])
Cod poştal	217337

Brădiceni este o localitate în judeţul Gorj,Oltenia, România.

Comuna Peştişani are in componenţă şapte sate. Acestea sunt: Peştişani, Brădiceni, Boroşteni,Gureni, Frânceşti, Hobiţa şi Seuca. Este situată la aproximativ 20 km. de Tg-Jiu, pe drumul naţional ce face legătura cu Mehedinţiul (Tismana).

[modifică] Aşezarea geografică

Satul Brădiceni se află la cca. 22 km. de oraşul Tg-Jiu, pe linia rutieră Tg-Jiu - Baia de Aramă.

Este cuprins între 45 - 45,1 grade latitudine nordică şi 23,2 - 23,3 longitudine estică.

Distanţa faţă de comunele învecinate: Peştişani - 3 km., Bâlta - 6 km., Arcani - 5 km., Şomaneşti - 7 km., Teleşti - 1,5 km.

[modifică] Hidrologia

Este udată de apele: Bistriţa, Râu, Râuşor şi Bâlta. Râul Bistriţa izvorăşte din vârful Boul (1560 m.), Munţii Vulcan.

[modifică] Geologia

Depresiunea subcarpatică a satului a luat naştere în era cuaternală, prin scufundare, fapt care explică lipsa de legătură vizibilă dintre zona muntoasă şi zona dealurilor.

[modifică] Vegetaţia

Cea mai mare parte a teritoriului satului Brădiceni este acoperită cu păduri. Se întâlnesc în majoritate copaci de esenţă tare: stejar, fag, carpen. Terenul arabil ocupă o suprafaţă de 1302 ha., în majoritate cultivat cu porumb.

[modifică] Clima

Prin existenţa sa în Depresiunea Subcarpatică, climatul satului are un caracter pronunţat mediteranean. Castanul şi nucul cresc în această zonă. Datorită apropierii de munte şi a vântului de N-V, cantitatea de apă, scăzută anual, creşte de multe ori peste 800 mm. Grosimea stratului de zăpadă este în medie de 50 60 cm.

[modifică] Istoric

Prima atestare documentară este în anul 1518, 30 aprilie când, Neagoe Basarab intăreşte lui Detco, Tatul si alţii stăpânirile peste cumpărăturile din Brădiceni. "Şi iar a cumparat Detco singur partea lui Drăgoi şi Stan din Brădiceni pentru 600 de florini".(Documente B, XVI, Vol.I, p.58).

La 3 mai 1620, Gavril Movilă întăreşte "tuturor moştenilor" stăpânire peste satul lor din Brădiceni, cu toate hotarele. Însa în timpul lui Radu Serban (1602-1610) locuitorii Satului Brădiceni s-au vândut, cu moşie cu tot, ca rumâni, lui Stoica - mare vistier. Pe patul de moarte Stoica, "singur a socotit şi s-a gândit din inimă..." împreună cu soţia sa Dochia de " i-a iertat şi i-a slobozit de vecinie să fie slobozi şi megieşi cu toată ocina lor, tot satul peste tot, hotar pâna în hotar." (Ibidem, XVII, vol.III, p.200).

Aşadar, Brădiceni, vechi sat moşnenesc, rumânizându-se pentru scurt timp, revine la vechea formă de stare sociala, remoşnenindu-se. În timpul stăpânirii austriece(1718-1739) în Brădiceni a fost instalată compania Leib şi au fost asezate 36 de familii de bulgari catolici chiproviceni. Carol al VI-lea, împaratul Austriei, le acorda privilegiile şi le permite ţinerea unui bâlci la 8 septembrie şi a unui târg săptămânal, aşezarea numindu-se "oppidum" (oraş)(Hurmuzachi, vol.VI, p.397-399). Aceeiaşi este şi în harta lui Schwantz din 1722.(Academia Româna, Cabinetul hărţi, D.XXVII-5).

Termenul de "oppidum" s-a folosit în perioada stăpânirii austriece, relevându-se că bulgarii aşezaţi aici au obţinut de la început dreptul de a se constitui în calitate de "fundus fiscalis" (moşie a fiscului imperial).(N.Iorga, Studii şi documente, vol.I-II, 1901, p.432-434).

E.W.von Bauer ţn memoriile sale din 1778, notează Brădicenii "bourg" bazat pe calificativul de "oppidum" din perioada stăpânirii austriece. Bazaţi pe acelaşi motiv şi în harta rusească din 1835, Brădicenii este trecut târg cu 206 familii.(C.C.Giurăscu, Principatele române la începutul sec.XIX, Bucureşti 1957, p.70).

În realitate denumirea şi situaţia de oraş şi de târg au fost numai ale comunităţii de bulgari chiproviceni, care după 1738, au fost împraştiaţi în diferite regiuni.(L.Roman, Izvoare din perioada 1750-1790, in Studii si articole de istorie, XIV, 1969, p.111) Urmaşii acestor bulgari sunt familiile Petcu de astăzi. Brădicenii, moşneni, baştinaşi, continuau să fie socotiţi ca locuitori ai satului Brădiceni, aşa cum au fost tot timpul. Nici un document local sau al satelor învecinate, înainte, în timpul şi după stăpânirea austriacă nu-l menţionează oraş sau târg, ci numai ca sat.