Căţărarea solitară
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Căţărarea solitară sau solo, presupune escaladarea unor structuri naturale (pereţi de stâncă, faleze etc) sau artificiale (clădiri, poduri etc), fără existenţa unui coechipier, dar folosind pentru auto-asigurare mijloace şi tehnici specifice alpinismului tehnic.
Căţărarea fără coardă şi fără nici un alt mijloc de asigurare, se numeşte căţărare solo integral
Pentru a reuşi, căţărătorul solitar se bazează exclusiv pe cunoştinţele tehnice (auto-asigurare) pe forma sportivă, pe tehnică şi pe concentrare. De obicei se practică recunoaşterea anterioară a traseului (dar nu obligatoriu), prin escaladarea lui in manieră clasică. Căţărarea se poate face la manieră rotpunkt sau nu.
