Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/mai

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nu scrieţi mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriţi să continuaţi o discuţie arhivată aici copiaţi fragmentul care vă interesează, introduceţi-l la sfîrşitul paginii Wikipedia:Cafenea şi scrieţi mesajul acolo. Vă mulţumim.

Cuprins 1 drepturi de autor 2 Si eu vreau sa invat limba rromani 3 oauuuu mai exista doritori de arta? 4 Articole în alte limbi 5 origami 6 circuit integrtat 7 ID şi parolă 8 originea cuvintului ban (moneda, hartie) in limba romana? 9 cuvantul "ban" 10 Atlantida 11 Poate cineva sa ma ajute? 12 Airbus A-380 13 SUMER şi AKKAD 5000-1600 î. Hr. 14 cuvantul "ban" 15 Emigrare Australia 16 aprobari si licente pentru bar,club 17 help Ema 18 Cum pot crea o categorie? 19 DEX online (secţiunea "Neoficial"), greşeli 20 Aparat pentru ionizarea apei 21 Schizofrenia 22 Modificare ciot 23 Mesaj Test 1 24 Schimbare nume articole 25 Evanghelii gnostice 26 Servicii IT 27 despre etimologia cuvantului "nume" 28 Imagini pe Commons 29 SALUT! 30 Anti - PSD 31 as dori sa aflu mai multe despre paradigma realismului vis-a-vis de comunism 32 AJUTOR! 33 ==Ajutor== 34 Vreau sa stiu ceva despre sindromul obsesivo-compulsiv! 35 Politica Wiki în domeniul răsăritului 36 Cavalerii Templieri/ Sfantul Graal / Teorii despre Iisus 37 Lumea care nu rezolva nimic 38 Wikipedia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică 39 Subcategorie 40 concurenta 41 Despre titlurile articolelor 42 arheologie 43 O intrebare 44 influenta dezvoltarii economice asupra culturii in Italia! 45 ajutor! 46 Buna.Sunt noua aici. 47 Fibra optica 48 intrebare 49 Poza Alexandru Ivasiuc 50 opere traduse din romana in alte limbi 51 Caiet de sarcini 52 fructuos?

[modifică] drepturi de autor

Cum se pun drepturi de autor pe textul unei pagini web? Ce paşi trebuie urmaţi?--Nelida 2 mai 2006 23:23 (EEST)

[modifică] Si eu vreau sa invat limba rromani

am gasit recent o carte care trateaza istoria acestui popor, iar la sfarsit avea si un ghid gramatical al limbii rromani, insa mi-e greu sa invat daca nu cunosc pronuntia corecta. as fi recunoscatoare daca cineva m-ar putea ajuta PS:Pt cei interesati cartea se numeste"ISTORIA TIGANILOR"-LUCIAN CHERATA,Ed.Z La finele cartii veti gasi si o bibliografie--mihaela 2 mai 2006 23:43 (EEST)

[modifică] oauuuu mai exista doritori de arta?

nu imi vine sa cred!!!!!pe vreme ce trece acesti doritori dispar.tare imi doresc sa se clarifice tot ce apartine de arta,caci nu multi inteleg k arta este nativa in jurul tau.....kisss all. anamariuca

[modifică] Articole în alte limbi

Când deschid Wikipedia în limba engleză şi vizualizez articolul despre The Sims 2, acesta nu apare şi în română, deşi eu am scris acest articol în română acum o săptămână. Ce se întâmplă?

Wikipedia n-are de unde să ştie că articolele ro:The Sims 2 şi en:The Sims 2 se referă la acelaşi subiect. Legătura dintre ele se face manual. Uitaţi-vă ce modificare am făcut la The Sims 2 ca să vedeţi cum se procedează. În scurt timp (de obicei zile), veţi vedea că la articolul în engleză va apărea legătura spre cel în româneşte. — AdiJapan ☎ 5 mai 2006 12:52 (EEST)

[modifică] origami

Sunt foarte interesata de acest domeniu am gasit numai o fundatie A.C.T.O.R. ce se ocupa de initiere in origami si anii trecuti am inteles ca la Ambasada Japoniei s-au tinut cursuri (mai degraba un cerc, workshop)...nu si anul acesta! Va sunt recunoascatoare pentru orice informatie in acest domeniu.

[modifică] circuit integrtat

Buna ziua, caut un circuit integrat cu codul: VN410(3880W0346).Daca se poate gasi la dv. cat costa si cum pot sa fac comanda? Va rog sa-mi trimiteti un email la ad-yy@personal.ro

Multumesc mult. Astept raspuns.

Noi sîntem enciclopedie, nu magazin. — AdiJapan ☎ 6 mai 2006 06:45 (EEST)

[modifică] ID şi parolă

atunci cand accesez wikipedia,sa imi solicite ID-ul si parola? si in aceeasta wikipedia cum pot sa ma implic? anamariuca

Vedeţi paginile următoare:

• Wikipedia:Bun venit
• Wikipedia:Cum mă înregistrez

Succes! — AdiJapan ☎ 6 mai 2006 16:24 (EEST)

[modifică] originea cuvintului ban (moneda, hartie) in limba romana?

stiti cumva de unde sau din ce provine cuvantul ban? ar putea avea vreo legatura cu bank, banque cuvinte folosite cred in toata lumea sau este doar o coincidenta? multumesc pentru eventualele raspunsuri.

Va rog sa-mi explicati cum pot comunica (trimite mesaje)unui anumit utilizator Wikipedia.Nu am inteles.Va multumesc.(iustinaioana@yahoo.com)

DEX-ul spune că etimologia cuvîntului ban este necunoscută: DEX online.

Pentru a trimite un mesaj unui utilizator trebuie să-i ştiţi numele de utilizator. Dacă aţi ajuns la pagina unui utilizator şi vreţi să-i lăsaţi un mesaj, faceţi clic pe cuvîntul "discuţie" din partea de sus a paginii respective. Nu prea mi-e clar unde aveţi probleme. Eventual scrieţi-mi la Discuţie Utilizator:AdiJapan. Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 6 mai 2006 20:01 (EEST)

[modifică] cuvantul "ban"

buna seara; nu mai tin minte numele brosurii, era prin anul 1996 parca si spunea urmatoarele: cuvantul ban cu sens financiar din limba romana este probabil de origine daca si in legatura cu limba sanscrita veche unde se pronunta la fel si are un acelasi inteles; cuvantul actual banca, banque, bank, ...si altele probabil asemanatoare in alte limbi ar proveni din acesta, adica ban; am tinut minte din acel articol ca in aceste limbi la bani se spune "argent, money, geld, ....; oricum autorul spunea ca este evidenta legatura dintre ban si institutia care se ocupa de bani adica banca cu scriere asemanatoare in multe limbi actuale; si in aceste limbi cuvantul banca nu se formeaza cu o radacina care porneste de la cuvantul ban in limba respectiva dar coincidenta sau nu ?!? are radacina din banul romanesc; mai stie cineva ceva de acest lucru? salut

American Heritage Dictionary spune că bank are următoarea etimologie: "Middle English banke, from French banque, from Old Italian banca, bench, moneychanger's table, from Old High German banc". Mai departe nu merge.

Online Etymology Dictionary dă o explicaţie similară: "from either O.It. banca or M.Fr. banque (itself from the O.It. term), both meaning "table" (the notion is of the moneylender's exchange table), from a Gmc. source (cf. O.H.G. bank "bench")"

Există o listă de cuvinte dacice sau care se presupune că s-au transmis din limba dacă în limba română, dar ban nu este printre ele.

Personal mă îndoiesc că există o legătură etimologică între ban şi bancă, în ciuda asemănării. Bani există pe teritoriul nostru de cel puţin 2000 de ani, deci este posibil ca ban să fie un cuvînt foarte vechi. Bancă a apărut mult mai tîrziu: în engleză are o vechime de 500 de ani. — AdiJapan ☎ 6 mai 2006 21:06 (EEST)

"Ban" vine de la conducătorii numiţi bani, precum Banul Craiovei, Banul Severinului, care aveau dreptul de a bate monedă. Numele de "ban" vine din sârbo-croată şi pare să fie de origine scitică/sarmatică. Bogdan 6 mai 2006 22:04 (EEST)

Mulţumesc Bogdan. Ai şi o sursă pentru etimologia asta? Ar fi interesant de asemenea de ştiut cum a evoluat sensul de la "conducător" la "monedă". — AdiJapan ☎ 7 mai 2006 06:51 (EEST)

O părere nedocumentată: mi se pare foarte puţin probabil ca termenul de ban din românescul "Banul Craiovei" sau similar să fie sursa autentică a lui banca (it), banque (fr), bank (en), şamd. Aş fi foarte sceptic a propos de potenţialele surse autohtone care ar susţine asta. Evident, vorba Văcăroiului, părerea mea. --Gutza 7 mai 2006 07:11 (EEST)

ma numesc mariana : Din cate stiu eu,termenul de ,,ban" este utilizat indeosebi cand exprima notiunea de moneda marunta,divizionara.Etimologic isi are originea in privilegiul acordat banilor romani din secolele XIII-XIV de a bate monedele de argint,denumirea fiind intrebuintata cu timpul pentru desemnarea monedelor cu o anumita greutate si calitate, indiferent de provenienta lor.

[modifică] Atlantida

este un continent disparut cu mult timp in urma,leaganul primei civilizatii umane.Aceasta civilizatie ajunsese la un nivel foarte inalt de cunostinte din toate domeniile.mai departe pote continua cineva cu citate din Platon,daca nu voi continua eu

[modifică] Poate cineva sa ma ajute?

As dori sa aflu mai multe despre Cultura Hamangia. Da. Cultura Hamangia isi are vestigiile imprastiate pe o suprafata destul de mare in Dobrogea dar nucleul principal este in zona Ceamurlia de Jos unde a facut sapaturi V. Parvan.

[modifică] Airbus A-380

Cum a luat fiinţă A380? Airbus A380 înseamnă de fapt o realizare de dimensiuni nemaiîntâlnite din toate punctele de vedere: ingineresc, financiar, din domeniul siguranţei. Este o adevărată provocare pentru constructori şi toate persoanele angrenate în acest proiect. Istoria construcţiei maşinii este de fapt realizarea oamenilor a căror scop principal a fost ca acest gigant aerian să se înalţe în aer şi să zboare.

Firma Airbus a început realizarea proiectului imensului avion denumit A3XX, în iunie 1994. La început se preconiza construcţia unei maşini cu un nivel care pe lăţimea fuselajului urma să existe 12 locuri pentru pasageri şi era prevăzut cu două cozi paralele în spate. În final s-a ales ideea cu două nivele pe considerentul structurii mai uşoare. Obiectivul constructorilor a fost şi adaptarea gigantului la infrastructura existentă a aeroportului şi ca atare nu s-ar fi cerut din partea aeroporturilor modificări însemnate precum şi reducerea costurilor operative ce revin pe un loc cu 15-20% comparativ cu concurenţa. Proiectul prevedea, de asemenea, o sporire a suprafeţei podelei cu 49% iar al numărului de locuri doar cu 35% faţă cel mai mare predecesor; prin aceasta au putut fi mărite dimensiunile fotoliilor, deci şi a confortului de zbor. A3XX urma să posede o distanţă de zbor cu 10-15% mai mare concomitent cu un consum considerabil mai mic de combustibil precum şi tot mai mică emisia de substanţe poluante; nivelul zgomotului de asemenea urma să fie mai scăzut.

După obţinerea de 50 de comenzi necesare pentru noul tip de avion, Airbus A3XX a căpătat denumirea A380 şi a fost prezentat oficial pe 19 decembrie 2000. La începutul anului 2001 au fost aprobate principiile de construcţie, iar componenţii pentru primul A380 au fost gata la 23 ianuarie 2002 la Nantes în Franţa. În anul 2000, la „ edificarea” gigantului lucrau peste 6000 de persoane.

Primul exemplar Airbus A380 a fost prezentat pentru prima oară la 18 ianuarie 2005 la Toulouse în cadrul cărei ceremonii au fost invitaţi preşedinţii şi prim-miniştrii Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi Spaniei care reprezentau ţările care s-au angajat financiar în dezvoltarea timp de 10 ani a proiectului evaluat la peste 10 miliarde Euro. În plus, la această manifestare au participat reprezentanţii celor 14 clienţi care până în acel moment au înaintat în total 149 de comenzi de A380, precum şi jurnalişti şi personalităţi de seamă din lumea afacerilor.

În afară de partenerii din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Spania, componente pentru A380 au fost produse şi de cei din Austalia, Austria, Belgia, Finlanda, Olanda, Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, Statele Unite, Elveţia, Suedia şi Italia. Montajul final al A380 a avut loc la Toulouse în Franţa, iar dotarea interiorului s-a făcut la Hamburg, în Germania. Componenţii principali au fost transportaţi la Toulouse cu vapoare, şlepuri şi autocamioane.

Primul client care şi-a exprimat dorinţa de a cumpăra A380 au fost Emiratele Arabe care au făcut comanda la 24 iulie 2000. În urma lor au venit următorii: Air France, International Lease Finance Corporation (ILFC), Singapore Airlines, Quantas şi Virgin Atlantic. Tocmai aceste firme au înaintat cele 50 de comenzi necesare pentru derularea construcţiei gigantului. În plus clienţi permanenţi au devenit firme cum ar fi FedEx, Quatar Airways, Lufthansa, Korean Air, Malaysia Airlines, Etihad Airways, Thai Airways şi UPS.

A380 a fost transferat la secţia de testare de pe aeroportul Blagnac din Toulouse la 6 aprilie 2005. Primul zbor de probă a noului avion de pasageri, cel mai mare din lume, a avut loc la finele lunii. La manetele Airbus A380 au luat loc doi piloţi cu experienţă, de cea mai înaltă clasă, însoţiţi de patru membri ai echipajului. Primul zbor a fost precedat de un test virtual în simulatorul prevăzut cu un bord şi echipament de calculator similar cu cel din Airbus-ul real. Pentru zborurile de încercare se prevede folosirea a patru prototipuri care în decurs de 15 luni vor efectua în total 2200 ore de zbor. Prima cursă cu pasageri cu Singapore este planificată pentru anul 2006. Airbus A380 – fapte şi cifre

Decalarea datei introducerii pe piaţă a noului avion Airbus A380 se poate datora stării vremii sau problemelor din faza finală de testare. Dacă toate testele vor fi încununate cu succes Airbus A380 va fi dat în folosinţă şi-şi va începe cursele cu 555 de pasageri la bord încă din anul 2006. Va fi un eveniment crucial în industria aeronautică, va fi un pas uriaş înainte din punct de vedere al calităţii, confortului, siguranţei şi a standardelor generale de zbor.

Informaţii tehnice – Airbus A380

• Lungime totală: 73 m

• Lungimea cabinei: 50,68 m

• Anvergura aripilor: 79,8 m

• Greutatea maximă la decolare: 560 ton

• Greutatea maximă la aterizare: 386 ton

• Capacitatea rezervorului de combustibil: 310 000 litrów

• Motoare: Rolls-Royce Trent 900 sau GP7200 livrate de The Engine Alliance (societate joint venture General Electric oraz Pratt & Whitney)

• Număr de locuri (total în trei clase): 555

• Distanţa de zbor (cu număr maxim de pasageri la bord): 15 000 km

• Forţa de propulsie: 70,000 lb slst

• Mach n° (Mmo): 0,89 Mo

În aprilie 2005 aeronava a efectuat primul său zbor de probă încununat cu succes. A decolat cu o viteză de 300 km/h. Riscul cel mai mare a constat în vibraţia aripilor şi a părţii din spate a avionului. Pe de altă parte, momentul cel mai excitant a fost aterizarea avionului cu o viteză de 265 km/h, după 4 ore de „planare” în nori. Echipa constructorilor nu îşi încetează activitatea de finisare, în permanenţă lucrează la perfecţionarea maşinii, în special la ameliorarea sistemului de atenuare a zgomotului al cărui nivel va fi la decolare pe jumătate în comparaţie cu alte avioane de pasageri.

Toate sistemele instalate în Airbus A380, inclusiv sistemul de reducere a nivelului zgomotului, sunt amiabile pentru mediul înconjurător. Aparatul îndeplineşte toate normele şi criteriile în acest domeniu. Consumă cu 13% mai puţin combustibil decât alte avioane, ceea ce se transpune automat într-o cantitate mai mică de substanţe poluante emise în atmosferă. A380 este singurul avion de mare distanţă care va avea un consum de trei litrii de combustibil la 100 km pentru un pasager – ceea ce poate fi comparat cu cele mai bune şi mai moderne autoturisme turbo-diesel.

Echipajul Airbus A380

Echipajul Airbus A380 se compune din aviatori calificaţi şi cu experienţă. Toţi membrii colectivului au urmat un curs serios, au participat activ la pregătirea zborului de încercare al celui mai mare avion de pasageri din lume. La maneta maşinii va lua loc căpitanul Claude Lelaie, Senior Vicepreşedinte al Secţiei de Zbor Airbus şi căpitanul Jacques Rosay, Şeful Piloţilor de Încercare. Ambii piloţi sunt experţi de aviaţie. Au la contul lor peste 13 000 de ore de zboruri de încercare în timpul cărora au condus spre nori aeronave cum ar fi, printre altele: Airbus A318, A340-500 sau A340-600. În timpul zborului de încercare a avionului A380 piloţi execută o serie de manevre în scopul testării exacte şi complete a aparatului precum şi verificarea comportamentului avionului în diferite condiţii şi poziţii.

Ceilalţi membri ai echipajului sunt: Fernando Alonso, Vicepreşedinte al Secţiei de Zboruri de Încercare Preşedintele Secţiei Zborurilor de Încercare Airbus, are va răspunde de sistemul de control al zborului şi monitorizarea completă de funcţionare a sistemului. Jacky Joye şi Manfred Birnfeld vor răspunde de controlul şi monitorizarea funcţionării motoarelor şi a sistemului de alimentare u combustibil. Al şaselea membru al echipajului, inginerul Gérard Desbois va controla întregul proces de testare a avionului şi va răspunde de monitorizarea tuturor modificărilor efectuate în sistem în cadrul întregului program. —comentariu nesemnat adăugat de Petrisorrares (discuţie • contribuţii)

Nu ştiu dacă la Cafenea e locul potrivit pentru acest subiect. Propunerea mea e să scrieţi un articol cu titlul Airbus A380 (sau un articol numit Airbus unde A380 să reprezinte o secţiune), în care să reduceţi textul la necesarul unei enciclopedii. Vedeţi cum se scrie un articol. Succes! — AdiJapan ☎ 7 mai 2006 11:03 (EEST)

[modifică] SUMER şi AKKAD 5000-1600 î. Hr.

Primii oameni care s-au stabilit în Mesopotamia, cu peste 7000 de ani în urmă, au fost sumerienii. Ei au construit mai multe oraşe-stat independente-prima civilizaţie. Civilizaţia sumeriană a cuprins câteva oraşe-stat, adică oraşe care erau, în acelaşi timp, naţiuni independente.

[modifică] cuvantul "ban"

Ideea de ansamblu a acelei brosuri era ca dacii au vorbit o limba comuna "proto-latina" unei mari parti a europei si popoarelor acelei vremi, probabil mult inainte si imediat dupa anul 0. Adica din acea limba din care astazi ar mai exista ramasite comune in limbile populare sau dialectele romana, aromana, albaneza, basca (franta+spania), catalona, bretona (franta), galeza (tara galilor) s-a tras limba latina a imperiului roman si nu invers adica romana s-a tras din latina. Argumente:

1. Absenta originii unor cuvinte in romana; pare cam ilogic "origine necunoscuta".

2. Imprumuturile romanei din bulgara, rusa, maghiara, germana, sarbo-croata si niciodata in sens invers (in dictionarele oficiale); absenta cuvintelor cu origine necunoscuta in aceste limbi.

3. Cuvantul popular "BA" cu sensul de nu hotarat, origine necunoscuta in romana, chiar omis in multe dictionare, prezent in franceza veche (dupa anul 1.000 aprox.) in originalul poemului tristan si isolda parca, folosit azi in ruralul din romania, sicilia si catalonia.

4. Denumirea populara a organelor genitale (interne, externe, masculine si feminine) si a anumitor actiuni fiziologice primare (a urina, a defeca, a avea un act sexual) in romana asemanatoare catalanei; aceste cuvinte nici macar nu sunt amintite in dex cu toate ca banuiesc au o frecventa de utilizare peste medie poate chiar mare; sunt incluse doar variantele culte; de ce?

5. Cuvantul romanesc "BAN", asemanator sau egal cu sanscrita veche din poemele vedice (am uitat anii de scriere), tradus in alte limbi cu money, geld, argent, dinero, soldi (sau variatiuni ale acelorasi litere in limbi inrudite); in toate aceste limbi (chiar mondial cred) banca se cheama cam la fel si nu are in compunere radacina cuvantuluoi ban in acea limba sau doar intr-una care sa-l fi mondializat decat daca aceea n-o fi romana cu premergatoarele ei; tot in legatura cu acest cuvant autorul era intrigat de cercul vicios al dex-urilor german, francez, italian care isi dadeau intaietate unul altuia.

6. Scria acolo destul de mult despre "ban" cu sensul de conducator al banatului dar nu prea mai tin minte nimica in legatura cu etimologia acestuia.

Parerea mea este ca cuvintele (scuzati cacofonia) de la 3. 4. si 5. sunt niste cuvinte esentiale, primare care se invata in copilarie, unele de la parinti, niste cuvinte greu de schimbat; ma gandesc la rusi care nu au reusit sa schimbe limba a 60% dintre basarabeni intre 1800 si ceva pana in 1990 cu ceva intermitente; pare mai putin credibil ca romanii s-o fi facut in 165 de ani cu dacii, cuceriti pe mai putin de jumatate, in conditiile infrastructurii anului 200e.n. cu populatia de atunci.

Multumesc anticipat persoanelor care le-ar face placere sa se gandeasca sau stiu mai multe lucruri sau alte explicatii in legatura cu subiectele anterioare, care mie mi se par interesante. Multumesc AdiJapan. Salut

cred ca am facut o greseala: nu era tristan si isolda era vorba de un poem epic-eroic, era si prin manualele scolare ca exemplu de acest gen literar, la inceputurile lui, cum am zis in preajma anului 1.000 e.n., prin franta; daca am confundat ceva f rau va rog scuze

Multumesc invitaţiei lui AdiJapan şi-mi dau şi eu o părere.

ba – Oficial: Din bg., scr., pol., ucr.: ba. De fapt "ba" există şi în sanscrită unde NU este NA sau MĀ cu întărirea BHA (în IE bha- a vorbi). Despre „ba” faptul că ar fi luat de la ruteni, boemi sau de la poloni, (după Hasdeu), cade; nu-i vedem pe sus-numiţii circulând până în Oltenia, unde îşi are „ba” vatra şi unde a fost folosit cu mult înaintea lui NU, anterior venirii în Europa a acestor popoare cu care, ţăranii acestui miez al poporului român, n?au avut nici în clin nici în mânecă.

N-aş spune că trebuie să aruncăm toate etimologiile necunoscute sau încă nedovedite în sacul fără fund al „sanscritei vechi” Procedând astfel se pierde credibilitatea cercetărilor şi a reuşitelor de până acum. Citez: 5. Cuvantul romanesc "BAN", asemanator sau egal cu sanscrita veche din poemele vedice (am uitat anii de scriere). Dar în sanscrita noua?

Micul meu dicţionar sanscrit spune că bani se spune dhāna din rădăcina dhā, “a pune” (a depune?) care mai înseamnă şi avere. Cf. dinero în spaniolă şi denaro/danaro în italiană dar mai ales în dialectele italiene: danaio, denaio, denario, dinaro, danee, dener, dné, dinâ. Oficial în italiană cuvântul vine din DENARIUS care la rândul lui vine din DENI “în număr de zece”. Vincente García de Diego zice că DENARIUS înseamnă şi monedă dar şi bogăţie în atât în castiliană cât şi în celelalte limbi iberice, diñeiro în galiciană, dieirio în asturiană şi occitană, diner în catalană, deiru, diru în bască, dené în ribagorzană (amestec de catalană şi aragoneză). Cuvântul DINAR întrebuinţat în arabă încă din secolul VII era deja cunoscut în persană şi se întrebuinţa în India (dhan) în primele secole ale erei noastre. Deci am ajuns de unde am plecat. Dar BAN de unde vine?

ban (n.) "governor of Croatia," from Serbo-Croat. ban "lord, master, ruler," from Pers. ban "prince, lord, chief, governor," related to Skt. pati "guards, protects." Hence banat "district governed by a ban," with Latinate suffix -atus. Bogdan s-ar putea să aibă dreptate: banii aveau dreptul să bată monedă. Titkin zice că vine din ungureşte bán. Câte capete atâtea idei.

Autorul nesemnat 217.88.203.2 mai spune:

"4. Denumirea populara a organelor genitale (interne, externe, masculine si feminine) si a anumitor actiuni fiziologice primare (a urina, a defeca, a avea un act sexual) in romana asemanatoare catalanei; aceste cuvinte nici macar nu sunt amintite in dex cu toate ca banuiesc au o frecventa de utilizare peste medie poate chiar mare; sunt incluse doar variantele culte; de ce?"

Ghici?

Cred că ai consultat o ediţie mai veche a DEX-ului. DEX’98 le are. Ai încercat să la cauţi şi în DEXOnline? Acolo se găsesc, la propunerea mea, grupate la “neoficial”. Majoritatea sunt de origine latină şi se găsesc, nu doar în catalană, ci şi în multiplele dialecte italiene sau iberice. Exceptie face organul genital feminin care în română vine din limbile slave vecine şi este comun tuturor limbilor slave.

În rest sunt absolut de acord cu celelalte puncte de vedere ale contribuitorului. 88.192.241.146

Cu cît continuă discuţia cu atît aflăm cît de puţin ştim...

Doar o observaţie pentru cei care folosesc DEX online în documentarea pentru Wikipedia: secţiunea "neoficial" conţine definiţii care nu au fost publicate în nici un dicţionar românesc. Aceste definiţii au fost propuse de contribuitorii sitului DEX online într-un mod foarte similar cu modul în care se contribuie la Wikipedia, adică anonim. Ca atare ele nu pot fi folosite ca bibliografie la Wikipedia (v. şi Surse de încredere). În rest DEX online este o comoară la casa omului. — AdiJapan ☎ 9 mai 2006 05:16 (EEST)

Dragă AdiJapan mă deziluzionezi. Vorbim alături şi ne-nţelegem vizavi. Ce-are * cu prefectura? Omul n-a vorbit de "bibliografie la Wikipedia" ci a-ntrebat de ce nu nu sunt incluse în DEX şi numele populare ale organelor genitale. L-am îndrumat de unde să le găsească. Ce te ofuschezi? Aici Creangă poate fi citat ca sursă sigură bibliografică. Am înţeles că intervenţia ta a fost doar o observaţie pentru cei care folosesc DEXOnline. Când spui "secţiunea "neoficial" conţine definiţii care nu au fost publicate în nici un dicţionar românesc" te-aş întreba: de unde ştii? Ai rămas la ideea că tot ce nu este publicat în Editura Academiei sau în Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică sunt nule şi neavenite? De acolo de departe chiar ştii tot ce se publică în lume? Ai consultat siturile de specialitate? (Aici mă aştept la un răspuns piperat, dar aşa-mi trebuie că eu m-am băgat)

Dar pentru că a venit vorba de Surse de încredere. Spui un mare adevăr afirmând "Cu cât continuă discuţia cu atât aflăm cât de puţin ştim". Aşa este pe lumea asta, unii ştiu mai mult, alţii mai puţin dar şi ultimii sunt fericiţi la gândul că mai sunt unii care nu ştiu chiar nimic. Ăştia ajung, de obicei, oameni mari. Astăzi orice tembel îşi poate publica ideile idioate atât într-o carte cât şi pe internet fără ca cineva să-l controleze sau să-l aprobe. Da. Dar cartea/situl lui devine "sursă demnă de încredere". Vă furaţi singuri căciula. Vezi pe internet situri "demne de încredere" care dau unor scriitori români 4-5 date de naştere diferite.

Pe 12 octombrie 2004 semnalam "acurateţea" Wikipediei care se vrea, evident, "referinţă de încredere".

Scriam la pagina Scriitori români: "Vrei să verifici: La pagini diferite dai date contradictorii. Felix Aderca (1891-1961), Felix Aderca (1891-1962). Nicolae Breban (născut 1936), Nicolae Breban (născut în 1934). George Călinescu (1889-1965) critic literar, George Călinescu (1899-1965), prozator. Vasile Cârlova (1809-1832), Vasile Cârlova (1809-1833). Ben Corlaciu (născut în 1924), Ben Corlaciu (1924-1981). Nechifor Crainic (1898-1972), Nichifor Crainic (1889-1972). Alexandru Macedonski (1861-1920), Alexandru Macedonski (1854-1920). Gib Mihăescu (1894-1935), Gib Mihăescu (1894-1934). Ion Minulescu (1881-1904), Ion Minulescu (1881-1944). Constantin Negruzzi (1808-1868), Costache Negruzzi (1808-1868), (Constantin vs Costache, de ce nu Constantin (Costache)?). Bogdan Petriceicu-Hasdeu (1836-1907), Bogdan Petriceicu-Hasdeu (1838-1907). Mihail Sorbul (1885-1966), Mihail Sorbul (1885- ? ). Emil Botta (1991-1977) (Chiar aşa?). A trait Nicolae Cartojan (1833-1944) atât de mult? şi Nicolae Filimon (1891-1895) atât de puţin?

Care au fost "sursele de încredere" folosite ? Cât de literat este contribuitorul care nu reuşeşte să copieze, corect, nişte cifre?

Chiar dacă mi-ai spune că, acum, greşelile sunt corectate, catastrofa s-a petrecut! Unii au apucat să apeleze la "susrsa voastră sigură" şi au răspândit nişte date false drept "demne de încredere".

Când eram 80.222.209.112 ţi-am spus că prefer să vânez greşelile altora şi mi-ai spus "spor la vânat" aşa că...

Salutări. 88.192.241.146

Răspuns la sfîrşitul paginii. — AdiJapan ☎ 10 mai 2006 06:43 (EEST)

[modifică] Emigrare Australia

SOS... Suntem o familie din Romania si dorim sa emigram in Australia , daca exista cineva care ne poate invata care ar-fi pasii legali de urmat pentru a-ne realiza dorinta. Va multumim si astepatm cu nerabdare raspunsul vostrul....URGENTA

Personal, cred că puteţi obţine astfel de informaţii mult mai uşor de pe Internet: http://www.google.com/search?q=emigrare+australia&start=0&ie=utf-8&oe=utf-8&client=firefox-a&rls=org.mozilla:en-US:official decât de pe Wikipedia. Cel mai bine ar fi să consultaţi forumuri de români deja emigraţi. Succes! --Vlad|-> 9 mai 2006 15:27 (EEST)

[modifică] aprobari si licente pentru bar,club

as dori sa aflu pentru un proiect ,ce aprobari si licente iti trebuiesc pentru un club(bar inclusiv de noapte) in Bucuresti?barul ar avea shi bauturi alcoolice si tigari de vanzare .As dori sa stiu restrictiile care se impun intr-o astfel de afacere --Mesaj mutat aici de la Unde întreb.

Astfel de informaţii nu sunt de resortul Wikipedia, enciclopedia liberă. Încercaţi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului http://www.onrc.ro/ --Vlad|-> 9 mai 2006 15:27 (EEST)

[modifică] help Ema

• Ajutaţi-o pe Ema

[modifică] Cum pot crea o categorie?

Ce trebuie facut pentru a crea o categorie in care sa incadrez cateva articole? Si cum pot asigna un anume articol unei categorii?

Roamata 9 mai 2006 17:39 (EEST)

Scrieţi la sfîrşitul articolului textul [[Categorie:Numele categoriei]], unde în loc de "numele categoriei" puneţi titlul sub care doriţi să fie cuprinse articolele respective, de exemplu "Monumente din Cluj-Napoca". Acesta ar fi primul pas. — AdiJapan ☎ 9 mai 2006 17:56 (EEST)

[modifică] DEX online (secţiunea "Neoficial"), greşeli

Răspuns lui 88.192.241.146:

Aşa este, informaţia despre "Neoficial" am dat-o nu ca răspuns la ce aţi scris dumneavoastră, ci pentru cei care folosesc DEX online. Faptul că secţiunea respectivă conţine definiţii nepublicate în dicţionare tipărite este afirmat chiar de DEX online, şi chiar eu am introdus acolo două definiţii, una este "hiragana" (cealaltă nu mi-o amintesc). Sigur că definiţiile noi introduse de anonimi sînt verificate de moderatorii sitului, dar asta tot nu le face să se califice ca informaţii de încredere.

Am considerat că e necesar să fac precizarea pentru că în afară de secţiunea "Neoficial" situl DEX online se califică drept sursă de încredere (v. criterii aici). În general siturile de internet sînt fie integral de încredere, fie (în 99% din cazuri) nu se califică deloc. Şi tot la acest paragraf: deşi Wikipedia se vrea o enciclopedie de calitate, tehnic vorbind ea nu se califică drept "sursă de încredere" potrivit propriilor noastre criterii.

Sînt de acord că dicţionarele româneşti erau excesiv de pudice. Nu mă acuzaţi şi pe mine de pudoare, doar am participat activ la articolul Penis, unde am scris chiar partea despre varianta vulgară a cuvîntului.

Sigur că nu consider DEX-ul şi celelalte ca fiind ultimul cuvînt al ştiinţei, culturii etc. Am găsit şi eu greşeli şi lipsuri majore în dicţionarele româneşti. Dar politica Wikipedia ne obligă să reflectăm în articole cunoştinţele omenirii aşa cum au fost ele publicate de specialişti. Dacă dorim să spunem într-un articol că DEX-ul a greşit în cutare loc trebuie să aducem în schimb o sursă cel puţin la fel de credibilă care să afirme contrariul.

Apropo de tembelii care îşi publică inepţiile liber, ştiţi ce se spune: "Cine ştie face, cine nu ştie îi învaţă pe ceilalţi."

Şi o ultimă observaţie: prin felul cum funcţionează Wikipedia, calitatea informaţiei conţinute se asigură fie prin seriozitatea fiecărui contribuitor în parte, fie prin participarea unui număr mare de contribuitori care ajung să se corecteze unul pe altul. În momentul de faţă, deşi numărul contribuitorilor creşte pe zi ce trece, încă avem domenii descoperite. Avem nevoie de oameni ca dumneavoastră, care descoperă greşeli, dar mai ales avem nevoie de oameni care să le şi corecteze şi să se ocupe cu scrierea de articole noi şi dezvoltarea celor incomplete. — AdiJapan ☎ 10 mai 2006 06:43 (EEST)

[modifică] Aparat pentru ionizarea apei

cine ma poate ajuta sa achizitionez un aparat pentru ionizarea apei?

Ionizarea apei se poate face relativ usor prin construirea unui sistem de doi electrozi din otel inoxidabil (platbanda 1x30x200 mm)fixati paralel pe un suport dielectric (textolit)la o distanta de 40-50mm prin care trece un curent continuu (220v de la reteaua electrica redresat prin doua diode)in asa fel incat fiecare electrod sa fie polarizat numai cu (+) sau cu (-). Procurati apoi, niste panza foarte deasa de filtru, din care confectionati un fel de saculet alungit (lung de cca 250mm si un diametru de cca 50mm)in care se va introduce electrodul(+). Dispozitivul astfel creat, se va introduce intr-un bocan sau vas de sticla cel putin la fel de inalt ca lungimea electrozilor,in care s-a pus apa de la robinet,atat in vas cat si in saculetul de paza in care se afla electrodul pozitiv. Se introduce in priza (220v) firul care face legatura dintre diode si stecher, timp de 5-15 minute(in functie de marimea electrozilor) Veti observa ca apa se va incalzi pana la fierbere si se va separa in apa ionizata pozitiv in interoirul saculetului cu gust acrisor putin astringent de culoare galbuie si apa ionizata negativ ramasa in borcan cu gust alcalin limpede la culoare, iar pe fundul vasului un percipitat alb ca o sare de calcar. Aveti grija ca in timpul ionizarii (electrolizei)sa nu atingeti electrozii pentru a nu va electrocuta si sa scoateti imediat saculetul din borcan pentru a nu se contamina (neutraliza)cu apa ce-l inconjoara,dupa intreruperea curentului. Cele doua forme de apa obtinute au foarte multe calitati terapeutice pe care sunt convins ca le cunoasteti.

[modifică] Schizofrenia

Exista posibilitatea de a da o sansa reala de revenire celor care sunt sub influienta aceste cumplite boli numite dementia praecox? Pot discuta si astept orice interventie a cuiva care e dispus sa discute despre acest subiect deoarece sunt direct implicata in el:am un baiat de 18 ani bolnav de schizo de la varsta de 13 ani.Am postat un articol la sectiunea Medicina- psihiatrie..e tot ce am observat descris in mare si parerea mea despre acesta boala, despre cauzele, efectele si tratamentul ei.Este bine daca s ar putea sa fie citit pentru ca am acolo niste observatii care azi mi s au relevat, in drumul spre casa , de la spitalul 9 unde el e internat. Este vorba de forta Binelui si forta Raului afalte in conflict si totodata inseparabile pana la un punct ... CRed ca daca medicina alopata si religia nu ar mai fi in conflict acest stigmat numit schizofrenie ar fi sters din dictionarele de medicina ca boala psihica grava, nevindecabila, etc. Daca cineva are alte pareri sunt deschisa la orice si le astept .

va urez numai bine si lumina (Anelida 10 mai 2006 20:04 (EEST))

Buna Ziua,

Problema nu este de dreptate, ci de a putea formula intii ce doriti exact iar pentru aceasta ar trebui sa reduceti la nul balansul extremelor cautarii (bine-rau) si sa priviti unitar dela nivel de sine la nivel de tot desigur si invers. Pentru contactare danva@online.de

La revedere

[modifică] Modificare ciot

Vreau sa modific informatiile existente la Ceamurlia de Jos dar nu stiu cum, am modificat la Macin, dar acolo am gasit link pentru a accesa pagina unde se pot face modificari,ceea ce nu gasesc si la Ceamurlia. Imi poate spune cineva cum sa ies din acest impas?

Ca să modificaţi articolul Ceamurlia de Jos, sau orice alt articol din enciclopedie, trebuie doar să faceţi clic pe "modifică pagina", un "tab" care apare pe fiecare articol. După ce faceţi clic, vă apare pagina/cutia unde puteţi modifica articolul, după care faceţi clic pe "Salvează pagina". Succes! Ronline. 2006. Anul energiei bune/Hea energia aasta ✉ 11 mai 2006 10:02 (EEST)

Articolul se află la titlul Ceamurlia de Jos, Tulcea. — AdiJapan ☎ 11 mai 2006 10:58 (EEST)

[modifică] Mesaj Test 1

Am primit un mesaj Test 1. Ce inseamna aceasta? Am facut ceva gresit sau nepermis?Roamata 11 mai 2006 12:50 (EEST)

Contactaţi utilizatorul care v-a pus mesajul, în cazul de faţă adresaţi-i aceeaşi întrebare lui Rebel. Eventual vedeţi care din modificările pe care le-aţi făcut înainte de primirea mesajui v-a fost anulată, deşi eu am încercat s-o depistez şi n-am reuşit. — AdiJapan ☎ 11 mai 2006 13:20 (EEST)

[modifică] Schimbare nume articole

Cum pot modifica numele unui articol? Spre exemplu am finalizat articolul Biserica Romano-Catolica Calvaria, dar vreau sa il modific in ceva de genul Biserica Romano-Catolica Calvaria Cluj-Napoca (mai exista in tara biserici cu acelasi nume si apar confuzii). Aceeasi greseala am facut-o la alte cateva articole si ar putea aparea confuzii. Roamata 11 mai 2006 12:49 (EEST)

Schimbarea titlului se numeşte mutare. Procedaţi astfel:

1. Există la fiecare articol, sus pe pagină, o urechiuşă pe care scrie "mutare". Daţi clic. În pagina care se deschide introduceţi numele nou şi justificaţi mutarea.
2. Articolul vechi nu dispare; conţinutul lui este înlocuit cu un redirect (trimitere automată) spre noul titlu. Dacă credeţi că acest redirect este inutil sau încurcă propuneţi ştergerea lui. Pentru a propune ştergerea modificaţi articolul şi scrieţi la începutul lui: {{şterge|pentru că...}}. — AdiJapan ☎ 11 mai 2006 13:31 (EEST)

Detalii suplimentare la Ajutor:Mutarea unei pagini. — AdiJapan ☎ 11 mai 2006 14:55 (EEST)

Am găsit. MulţumescRoamata 16 mai 2006 09:38 (EEST)

[modifică] Evanghelii gnostice

Ma intereseaza foarte mult evangheliile care nu sunt acceptate de Biserica,totusi e foarte greu de gasit lectura acestor carti.Cei care stiu de unde as putea sa fac rost de aceste texte sau site-uri unde pot fi citite acestea, imi pot trimite un mail pe adresa tyanuc@yahoo.com . Multumindu-va anticipat, sper sa primesc cat mai multe informatii.

[modifică] Servicii IT

Sunt interesat sa primesc o oferta de customizare a unui director de link-uri, pe baza de MediaWiki. Imi cer scuze daca sunt off-topic, dar am vazut ca unii din membri/administratori sunt din/au firme de IT asa am convingerea ca sunt mai familiarizati cu "bucataria" interna a unui wiki. Rog raspunsuri pe pagina mea de discutii.

Hl2u 13 mai 2006 01:20 (EEST)

[modifică] despre etimologia cuvantului "nume"

Discuţie mutată de la Wikipedia:Unde întreb.

Buna tuturor, am cautat pe site-ul Wikipedia cate ceva despre cuvantul "nume" si nu prea am gasit (poate nu am cautat eu indeajuns de bine). As dori daca se poate sa ma ajute si pe mine cineva. Exista vreun articol despre etimologia cuvantului "nume" ? asa cum a aparut el in limba romana si cum a ajuns el sa se foloseasca pana in zilele noastre. va multumesc! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 84.234.109.53 (discuţie • contribuţii). 13 mai 2006 23:50

Din memorie, cred că vine din latină (nomen). Alte detalii nu ştiu. --Gutza 13 mai 2006 23:54 (EEST) Notă: Dacă discuţia se lungeşte, trebuie mutată la Cafenea. --Gutza

Da, dicţionarele româneşti dau la etimologie latinescul nomen. La rîndul lui acesta pare să fie moştenit din proto-indo-europeană. Online Etymology Dictionary spune că rădăcina cuvîntului proto-indo-european ar fi *nomn-, care se regăseşte mai mult sau mai puţin fidel într-o serie de alte limbi indo-europene.

Despre nume în general aţi putea citi în engleză articolul en:Name sau pagina What is a name. Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 15 mai 2006 13:49 (EEST)

[modifică] Imagini pe Commons

Cum pot folosi o imagine disponibila pe Wikimedia Commons? Am gasit pe pagina http://commons.wikimedia.org/wiki/Cluj-Napoca o serie de imagini care as vrea sa le folosesc in articole. Spre exemplu imaginea care adresa http://commons.wikimedia.org/wiki/Image:CJROLupoaica.jpg cum o pot folosi? Trebuie sa ii inserez adresa completa in articol sau, in astfel de cazuri, exista un format special pentru Wikimedia? Roamata 16 mai 2006 09:46 (EEST)

Imaginile de pe Commons se introduc cu exact aceeaşi sintaxă ca şi cele locale. Imaginea de care vorbiţi mai sus se poate introduce astfel:

[[Imagine:CJROLupoaica.jpg|thumb|240px|Bănci vopsite tricolor.]]

Mai multe detalii despre folosirea imaginilor aveţi la Wikipedia:Imagini şi Wikipedia:Manual de stil (ultima secţiune). Succes! — AdiJapan ☎ 16 mai 2006 10:02 (EEST)

Multumesc pentru raspuns. Roamata 16 mai 2006 10:55 (EEST)

[modifică] SALUT!

Eu sunt nou pe aici, şi nu prea mă descurc... Mă poate ajuta cineva?

MS!

Depinde ce anume doriţi să faceţi. În orice caz, vă sfătuiesc să începeţi de la pagina de bun venit. Apoi mai aveţi pagina de ajutor. Spor la citit! — AdiJapan ☎ 16 mai 2006 19:42 (EEST)

[modifică] Anti - PSD

(Mesaj adus de la Wikipedia:Unde întreb.)

Ce parere aveti, o sa revina peste cativa ani Partidul Social Democrat la putere? Eu in calitate de vicepresedinte al Organizatiei de Tineret pe judetul Bistrita - Nasaud am sa militez in continuare pentru conducerea tarii de acest partid prin spiritul competitiei si al competentei dupa cum spunea domnul deputat Ioan Oltean in cadrul unei sedinte, pentru ca acestea sunt dupa parerea mea cele doua principii, dupa parerea mea, care ne dirijeaza spre o mai buna conducere a postului pe care il ocupam, prin buna credinta si respect fata de persoana noastra si de tara. —comentariu nesemnat adăugat de STRUGAR (discuţie • contribuţii)

[modifică] as dori sa aflu mai multe despre paradigma realismului vis-a-vis de comunism

aflu mai multe despre paradigma realismului vis-a-vis de comunism,nu stiu cum functioneaza,adresa mea e gilorela@yahoo.com

[modifică] AJUTOR!

poate cineva sa ma ajute sa realizez o piramida in programul "excel"?
chiar nu pot sa-mi dau seama!
multumesc anticipat!

Dati-mi un email pe m_florin007@yahoo.com si spuneti-mi exact ce va trebuie

[modifică] ==Ajutor==

va rog daca stiti de unde sa fac rost de cartea PAMANTUL LUI IISUS Pelerinajul meu in Tara Sfanta de Bonechi & Steimatzky in format pdf sau scanata nu conteza. VA rog!--213.233.76.92 18 mai 2006 19:22 (EEST)

[modifică] Vreau sa stiu ceva despre sindromul obsesivo-compulsiv!

As dori sa citesc mai multe despre acest sindrom, ma poate ajuta cineva? Poate aveti ceva sugestii...bellussa@yahoo.com

Vă recomand biblioteca UMF Carol Davila, dacă sunteţi din Bucureşti.--Nosceteipsum" 27 mai 2006 00:16 (EEST)

[modifică] Politica Wiki în domeniul răsăritului

Creştinismul ortodox este un mod de viaţă. Punct. Un mod de viaţă ca orice alt mod de viaţă. Faptul că unii cred că este religia neamului este un punct de vedere, şi Wikipedia nu trebuie din cauza asta să devină ortodoxo-normativă (adică, să vadă ortodoxia ca şi religia sau felul de viaţă "normal", "central"). Pentru Wikipedia, ortodixismul nu este firea omului! La fel cum nici o altă doctrină nu este considerată ca "cea dreaptă"! Trebuie să înţelegeţi că Wikipedia nu este enciclopedia "neamului românesc" sau care să promoveze valori româneşti (în orice caz, nu toţi cred că ortodoxismul este o valoare românească). Este o enciclopedie neutră de naţionalitate sau religie. Deci, în termen de conţinut şi punct de vedere, este normal ca Wikipedia românească să fie ca şi cea turcească sau engleză sau estonă. Noi nu suntem aici nici măcar să adoptăm un punct de vedere naţional, şi în nici un caz religios. Ronline. 2006. Anul energiei bune/Hea energia aasta ✉ 11 mai 2006 12:03 (EEST)

Editarea Wikipediei după regulile mondialiste este un mod de viaţă. Punct. Un mod de viaţă ca orice alt mod de viaţă. Faptul că unii cred că soarele va răsări mâine este un punct de vedere, şi Wikipedia nu trebuie din cauza asta să devină apusean-normativă (adică, să vadă apusul soarelui ca şi răsăritul soarelui drept felul "normal" sau "central" de a fi al soarelui). Pentru Wikipedia, răsăritul soarelui nu este decât o ipoteză! Cine poate azi să spună ce va fi mâine dimineaţă? La fel cum nici o altă doctrină nu este considerată ca "cea dreaptă"! Trebuie să înţelegeţi că Wikipedia nu este enciclopedia "soarelui" sau care să promoveze valori solare (în orice caz, nu toţi cred că soarele este o valoare, deoarece sunt multe alte stele din clasa spectrală a soarelui). Este o enciclopedie neutră de naţionalitate, sex, valoare sau religie. Deci, în termen de conţinut şi punct de vedere, este normal ca Wikipedia apuseană să fie ca şi cea răsăriteană sau sudică. Ce este un punct cardinal decât o direcţie pe o suprafaţă sferică? Noi nu suntem aici nici măcar să adoptăm un punct de vedere solar, şi în nici un caz cardinal. Cine ne-a pus să scriem în limba asta, şi nu în tupi sau guarani? Noi suntem aici pentru a apăra dreptul de informare în limbile tupi şi guarani, iar nu pentru a informa douăzeci de milioane de cetăţeni paraşutaţi din planeta Marte, întâmplător, pe un teritoriu nimerit undeva lângă Ployeshtee (vom discuta pe zece pagini dacă scriem cu i în loc de igrec - sau Y greckq). Ei sunt fără nici un drept de informare, pentru că nu sunt decât sclavi ai imperiului mondial al lumii libere, constructori conştienţi ai globalismului, pe noi culmi de progres şi civilizaţie mondialistă de la capătul tunelului, care chiar dacă dă spre răsărit, nu dă de soare, pentru că răsăritul soarelui mâine este doar o ipoteză. Un punct de vedere. Trebuie neutralizat! Cam aşa : Unii cetăţeni cred că mâine soarele va răsări din nou, o teorie foarte controversată... Dan 19 mai 2006 03:01 (EEST)

[modifică] Cavalerii Templieri/ Sfantul Graal / Teorii despre Iisus

as vrea sa mai aud si alte teorii despre subiectele din titlu si daca se poate si stiti as dori adrese,pagini,carti , surse despre aceste subiecte

va rog sa discutati pe baza unor teorii sau dovezi istorice nu e un subiect in care au loc visele

ms.

[modifică] Lumea care nu rezolva nimic

Oamenii obiectivi si activi nu gasesc destule elemente şi resurse în ei pentru a-si considera destinul atat de interesant, incat sa-l puna in problema. Pentru a face destinul tau o problema subiectiva şi universala in acelasi timp, trebue sa scorbi toate treptele unui iad launtric. Daca n-ai ajuns inca cenusa, atunci poti face ……. Atunci realizezi o forma superioara de existenta personala, cand lumea aceasta, cu toate problemele ei irezolvabile, nu merita nici macar dispretul. Nu fiindca ai avea o excelenta in lume sau o voloare deosebita, dar fiindca nu te mai poate interesa nimic in afara de agonia ta personala.

[modifică] Wikipedia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Domnilor de confesiune greco catolica, ce dracu aveti voi mah? evreii au trecut prin Holocaust si parca nu se plang atata, iar voi, ptr ca n'ati avut biserici 40 de ani, vreti sa vi se ofere totu la picioare. Inteleg ca va plangeti in pumni ca o parte din ardeleni au decis sa ramana ortodocsi dupa 90, asta'i viata, dar totusi nu realizez care-i cauza acestei puternice ofensive anti-ortodoxe. Folosind scuza ca inlaturati usoara partialitatea de factura ortodoxa a unor articole, voi impuneti un punct de vedere exclusiv greco-catolic (rareori romano-catolic) agresiv, cu numeroase atacuri impotriva ortodoxiei. De aceea, cred ca aceasta vichipedie ar trebui redenumita Wikipedia Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica —comentariu nesemnat adăugat de 82.79.71.119 (discuţie • contribuţii)

Vă invit să adresaţi comentarii concrete în paginile de discuţii ale articolelor pe care le consideraţi tendenţioase.

De asemenea vă rog să vă păstraţi sîngele rece şi să vă adresaţi civilizat. Mulţumesc. — AdiJapan ☎ 20 mai 2006 20:11 (EEST)bai u cu c gandesti mai?nimeni nu impune nimic shi mai lasa-ne cu ortodoxismul si catolicismul si alte religii k ne-am saturat;asta e un site unde oricine isi poate aduce contributia la cunoastere,iar cei k voi nu pot fi decat niste"cioturi".

[modifică] Subcategorie

• Ati putea sa-mi spuneti cum sa creez o subcategorie in cadrul unei categorii?
• Ati putea sa-mi spuneti cum sa inserez o imagine? --Basarab 22 mai 2006 18:52 (EEST)

Dacă doriţi să puneţi categoria "Cămăşi albe" în cadrul categoriei "Cămăşi" (nume fictive, dar sper sugestive), mai întîi trebuie să creaţi categoria "Cămăşi albe". Dacă există, afişaţi-o şi apăsaţi pe "modifică pagina". Scrieţi acolo [[Categorie:Cămăşi]] şi salvaţi pagina. În acest mod aţi creat o subcategorie.

Despre imagini la Wikipedia:Imagini. Succes! — AdiJapan ☎ 22 mai 2006 19:13 (EEST)

[modifică] concurenta

buna,

unde as putea gasi mai multe informatii legate de concurenta, nu am intereseaza definitie sau forme, etc... chestii generale, as vrea sa gasesc o comparatie intre ce a zis kotler , sau porter, etc.... as vrea sa vad ce parerea au acestia despre concurenta... cum vad ei concurenta...?

mercic

dana

Vedeţi articolul nostru Concurenţă şi mai ales articolele listate acolo la "Vezi şi". Dacă este insuficient şi dacă ştiţi engleză încercaţi şi la Economics and business competition, plus articolele la care se face trimitere. Succes! — AdiJapan ☎ 23 mai 2006 06:01 (EEST)

[modifică] Despre titlurile articolelor

Salutare am si eu o intrebare legata de numele unor articole. Am un articol gata pregatit si sunt pe punctul de a-l pune pe Wiki. Este vorba de cultura Starčevo-Criş, cultura arheologica care apartine perioadei neolitice. Nedumerirea mea este daca titlul articolului trebuie scris utilizand litera č din limba sarba asa cum ar fi normal sau se utilizeaza litera c din alfabetul romanesc. Intrebarea devine fireasca pentru ca atrag atentia ca exista un articol despre cultura Vinča al carui titlu este scris cu c-ul romanesc, lucru care este complet fals in opinia mea. Astept un raspuns. Va multumesc. Mihai Sorin Sirbu 24 mai 2006 01:13 (EEST)

Văd că v-aţi descurcat deja. Da, se pot folosi tot felul de litere în titlu. Există unele limitări, dar ele se referă la alte simboluri, precum / sau #.

Văd de asemenea că deja aţi mutat articolul Cultura Vinca la titlul Cultura Vinča. Mulţumesc. Vom păstra totuşi şi titlul vechi ca redirect, chiar dacă este greşit, pentru că pe tastaturile româneşti puţini utilizatori au litera č (iar dintre ei puţini ştiu că o au). Toate cele bune! — AdiJapan ☎ 24 mai 2006 07:06 (EEST)

[modifică] arheologie

În cea ce priveşte folosirea termenilor de î.Ch, d.Ch. etc. atrag atenţia ca in cea ce priveşte datarea unor culturi arheologice sau diverse artefacte se foloseşte in arheologie terminologia BC, bc, sau BP. Orice an calendaristic urmat de una din particulele precedente înseamnă practic o altă calibrare a rezultatelor datării cu radiocarbon deci o altă dată calendaristică. Despre metodele de datare în arheologie voi reveni pe viitor cu un articol mai amplu. De asemenea caut colaboratori pasionaţi de arheologie pentru a dezvolta subiectul respectiv în limba română, în eventualitatea realizării pe viitor a unui portal dedicat acestei ştiinte. Mihai Sorin Sirbu 24 mai 2006 17:00 (EEST)

(Ca să vă semnaţi simplu puneţi patru tilde ~~~~ la sfîrşitul mesajului.)

Se scrie BC chiar şi în româneşte?! Credeam că există doar variantele neaoşe î.e.n. şi î.Hr. Dar observ că spuneţi "artefacte", care de fapt în româneşte înseamnă altceva, deci deduc că vă documentaţi preponderent în engleză. Haideţi totuşi să facem un efort de a nu internaţionaliza noi la Wikipedia limba română mai repede decît o face ea însăşi.

În legătură cu portalul de arheologie sînteţi bineînţeles liber să îl construiţi, deşi v-aş sugera mai degrabă să includeţi deocamdată o secţiune nouă la Portal:Istorie, pentru că în prezent numărul de articole din arheologie este destul de mic -- la Categorie:Arheologie văd 22 de articole şi 5 subcategorii, în total vreo 40 de articole din diverse ramuri ale arheologiei. — AdiJapan ☎ 24 mai 2006 19:05 (EEST)

[modifică] O intrebare

Stie cineva aici daca exista un cuvant in romaneste pentru "cartridge" (vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Cartridge_%28electronics%29 pentru informatie despre ce este), sau daca exista un alt cuvant potrivit care pot sa folosesc in schimb? Anclation 25 mai 2006 12:11 (EEST)

Uitîndu-mă la legăturile interwiki de la en:Cartridge (electronics) şi alegînd doar limbile romanice văd aşa:

• spaniolă: Cartucho
• franceză: Cartouche (jeu vidéo)
• italiană: Cartuccia (supporto)
• portugheză: Cartucho (video-game)

Deci pe româneşte ar veni „cartuş”, deşi recunosc că n-am prea auzit termenul în româneşte cu nici unul din sensurile de acolo (poate cartuş de cerneală?). Apropo, probabil că la ro.wp va trebui să avem articole separate în funcţie de termenii care se folosesc la noi. Englezescul cartridge are amestecate în el o mulţime de sensuri. — AdiJapan ☎ 25 mai 2006 13:43 (EEST)

Multumesc pentru ajutor, poata ca scriu "cartuş de jocuri", macar explica despre ce e vorba, chiar daca nici asta nu este ideal sau suna firesc. Problema este ca scriu despre jocuri de video/console de jocuri, si in acest domeniu vad ca nu prea avem cuvinte in romaneste, la situri precum computergames.ro/ "rom-english" sau engleza este folosit in schimb. - Anclation 25 mai 2006 17:55 (EEST)

Pe vremea mea le zicea caseta, in cazul jocurilor--Strainu 30 mai 2006 13:01 (EEST)

[modifică] influenta dezvoltarii economice asupra culturii in Italia!

caut detalii despre influenta dezvoltarii economiei asupra culturii in Italia dupa al doilea razboi mondial

Cine poate sa ma ajute? Am nevoie pana la ora 17 azi!

Nu ştiu dacă te ajută cu ceva, dar "cartucho" în spaniolă de obicei înseamnă orce aparat extraibil susţinut de altul care îl conţine.

[modifică] ajutor!

Stie cineva cand se scrie VA legat si cand nu?

Răspunsul este evident: se scrie legat cînd e un singur cuvînt; se scrie cu cratimă cînd este format din două cuvinte. De exemplu, în „va ieşi soarele” va este un cuvînt unic, auxiliarul pentru formarea viitorului. În „v-a durut capul” v-a se formează din vă (formă slabă pentru vouă, dumneavoastră) şi a de la a durut, auxiliar pentru perfectul compus.

În general în asemenea situaţii este foarte util să vedem cum se schimbă cuvintele cînd modificăm timpul, persoana, numărul, ca să ne dăm seama ce este fix şi ce este variabil. Astfel vom constata că în seria „voi ieşi”, „vei ieşi”, „va ieşi”, etc., cuvîntul „va” e unic. În seria „ne-a durut”, „v-a durut”, „i-a durut” acest „v-a” se compune din două cuvinte. — AdiJapan ☎ 26 mai 2006 07:17 (EEST)

[modifică] Buna.Sunt noua aici.

Eu am scris despre Mengele inainte sa ma inregistrez.Am gresit cu ceva?Sau trebuie sa trimit vreun e-mail la cineva anume si sa scriu asta?

Contribuţiile din partea utilizatorilor anonimi sînt permise, deci nu e nici o problemă. Bineînţeles, regulamentele se aplică tuturor utilizatorilor, fie ei înregistraţi sau nu. — AdiJapan ☎ 26 mai 2006 14:29 (EEST)

[modifică] Fibra optica

Salutare ! Ma poate ajuta cineva cu un curs despre fibra optica ? Multumesc anticipat. Ciprian.

Vezi la http://www.strainu.ro/referate.php , am ceva pe-acolo, nu stiu daca iti ajunge.. Strainu 27 mai 2006 17:37 (EEST)

[modifică] intrebare

Cum pot lua legatura cu Andy Rafael Fat? Nu e o gluma!!

Poate cineva sa-mi trimita o poza cu Alexandru Ivasiuc? Nu am gasit niciunde pe net. Mci.

[modifică] Poza Alexandru Ivasiuc

Poate cineva sa-mi trimita o poza cu Alexandru Ivasiuc? Nu am gasit niciunde pe net. Mci.

Ofi 28 mai 2006 20:18 (EEST)

[modifică] opere traduse din romana in alte limbi

Nu stiu unde sa intru sa vad sau sa intreb daca o anumita opera de un anumit scriitor e sau nu tradusa intr-o limba straina si care e acea limba.

Nu cred că există un asemenea loc. Dar puteţi încerca următoarea formulă: mergeţi la http://www.amazon.com/ şi căutaţi numele autorului (român). Veţi vedea o listă de cărţi scrise de acel autor, inclusiv traducerile. Nu toate cărţile există la Amazon.com, dar cel puţin cele noi cam sînt. Dacă doriţi să vedeţi traducerile într-o anumită limbă verificaţi şi la situl Amazon al ţării respective, de exemplu pentru franceză adresa e http://www.amazon.fr/.

Desigur, mai aveţi şi http://www.google.com/.

Succes! — AdiJapan ☎ 29 mai 2006 17:02 (EEST)

[modifică] Caiet de sarcini

Sunt studenta la Tehnologia produselor agroalimentaresi si am nevoie pentru un proiect de informatii cu privire la alcatuirea unui caiet de sarcini pentru industria alimentara.

[modifică] fructuos?

As dori sa aflu cum s-a ajuns la denumirea de articol fructuos? Sunt convins ca au existat motive intemeiate pentru a prefera aceasta varianta altora si au fost luate in considerare mai multe posibilitati, dar la prima vedere suna cel putin bizar si fortat. Eu cel putin ma lovesc pentru prima oara de aceasta formula. Am vazut in versiunile in limbi straine formule ca "articol de calitate", o "vitrina cu articole", premii pentru "excelenta" etc. si mi s-au parut mai potrivite pentru a desemna aceasta categorie de articole... —comentariu nesemnat adăugat de Ignatius (discuţie • contribuţii)

Şi mie mi se pare puţin ciudat. "Articole de calitate" sau "Articole premiate..." cred că ar fi mai potrivit. --Roamata 30 mai 2006 14:05 (EEST)

Sînt total de acord cu obiecţiile la "fructuos". De fapt am pornit odată discuţia pentru schimbarea în "articol de calitate" sau "articol excelent", aici: Discuţie Wikipedia:Articole fructuoase (şi în alte locuri), dar dacă n-a trecut nimeni la fapte nu s-a întîmplat nimic. Fapte înseamnă să se obţină acordul celorlalţi utilizatori (prin sondaj dacă nu merge prin simple discuţii) şi să se modifice toate paginile care conţin formula "articol fructuos" -- destul de multe.

Bănuiala mea este că expresia "articol fructuos" s-a dorit o traducere din engleză (featured article) care nu neapărat să respecte sensul cît iniţialele (!) celor două cuvinte. — AdiJapan ☎ 30 mai 2006 15:00 (EEST)

OK. Şi cum se poate demara un sondaj? --Roamata 30 mai 2006 17:46 (EEST)

După cum evoluează discuţia de la Sfatul Bătrânilor s-ar putea să nu fie nevoie de un sondaj. Din patru "bătrîni" toţi patru sînt de acord cu "articol de calitate".

Sondajele, cînd sînt necesare, se fac la Wikipedia:Sondaje. Dar în general preferăm să apelăm cît mai puţin la "democraţie" (adică voturi) şi să rezolvăm astfel de situaţii prin dialog. — AdiJapan ☎ 30 mai 2006 19:02 (EEST)

"articol de calitate" cred ca este un nume OK. --Roamata 31 mai 2006 13:06 (EEST)

Daca tot veni vorba, cum s-a ajuns la "ciot"? Nu suna mai natural "Articol incomplet" sau ceva asemantor?

Cu "fructuos" s-a rezolvat. În urma discuţiilor s-a trecut la "articol de calitate".

În legătură cu "ciot" discuţia este foarte lungă şi nu s-a ajuns la nici un compromis acceptabil: Discuţie Format:Ciot. La Wikipedia în engleză se foloseşte termenul stub, care înseamnă cam acelaşi lucru ca şi ciot. Pînă la urmă e şi o chestiune de obişnuinţă. "Articol incomplet" este o denumire prea lungă faţă de cît de des vorbim pe tema asta. În plus e un termen excesiv de ceremonios: aceste articole sînt mai mult decît doar incomplete, majoritatea lor sînt la limita existenţei. — AdiJapan ☎ 2 iunie 2006 14:07 (EEST)

Legat de articole ciot eu cred ca numele este OK şi poate rămâne aşa, mi se pare o denumire acceptabilă. --Roamata 2 iunie 2006 14:30 (EEST)

Mult mai natural era "ciornă" !