Craioveşti
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Familia Craioveştilor este una din cele mai vechi şi renumite familii boiereşti din Ţara Românească. Domeniul său central se afla pe pământurile din jurul Craiovei.Istoricii Petre Panaitescu şi Nicolae Iorga,subliniază continuitatea localităţii, încă din perioada Pelendavei dacice. Localitatea a dat numele aceste adevărate dinastii boiereşti care îşi dovedeşte puterea încă din perioada domniei lui Mircea cel Bătrân,reuşind să mute sediul Băniei de la Strehaia la Craiova.Odată cu intrarea familiei în dizgraţie şi împărţirea moşiilor lor din împrejurimile târgului Craiovei,a avut loc o extindere a oraşului. Puterea economică a familiei Craioveştilor la hotarul secolului al XV-lea cuprindea peste 100 sate (182 bunuri funciare).Această forţă i-a creat un statut de autonomie politică atât de larg, încât domnii aflaţi în scaun nu se puteau menţine fără alianţa cu această adevărată dinastie boierească. Primul membru cunoscut al familiei este Neagoe Strehăianul, fiu probabil al unui Barbu, ce a trăit în prima parte a secolului al XV-lea. Neagoe a avut patru fii şi o fiică:
- Barbu, mare ban, călugărit sub numele de Pahomie; căsătorit cu Negoslava.
- Pârvu, vornic; căsătorit cu Neaga din Hotărani.
- Danciu, zis Gogoaşe, stolnic, comis, spătar şi vornic; căsătorit cu Hrusana, fiica lui Gherghina Pârcălab, fratele Doamnei Rada a lui Vlad Călugărul.
- Radu, postelnic; căsătorit cu Velica
- fiică, al cărei nume nu îl cunoaştem; căsătorită cu Hamza din Obislav.
Toţi aceşti boieri au avut mare influenţă pe lângă domnii ţării de la sfârşitul sec. XV - începutul sec. XVI, intrând însă în conflict cu Mihnea cel Rău. Tot ei au ctitorit mănăstirea Bistriţa.
Dintre urmaşii acestora, se remarcă Neagoe Basarab, fiul lui Pârvu (după unele teorii, fiu al lui Basarab Ţepeluş), Preda mare ban, alt fiu al lui Pârvu, ca şi marele ban Hamza, fiul lui Hamza din Obislav cu fiica lui Neagoe Strehăianul.
Persecutaţi de domni precum Mircea Ciobanul, familia s-a stins pe linie masculină în a doua jumătate a secolului al XVI-lea; influenţa sa a continuat prin membrii săi feminini. În 1589, printr-un act solemn, Mihnea Turcitul hotăra împărţirea marii averi a familiei, promovând indirect dezvoltarea oraşelor Craiova şi Caracal, intrate între timp în stăpânirea domnească.
Din rândul familiei Craioveştilor au fost ridicaţi în fruntea ţării domnitori de seamă:
- Neagoe Basarab (1512 - 1521),
- Radu Şerban (1602 - 1611),
- Matei Basarab (1632 - 1654),
- Constantin Şerban Basarab (1654 - 1658),
- Şerban Cantacuzino (1678 - 1688),
- Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714).
