Creaţionism (biologie)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Trăsăturile esenţiale ale adepţilor Creaţionismului din biologie erau:
- sublinierea şi exagerarea deosebirile dintre lucruri;
- speciile erau văzute ca imobile;
- tranziţiile reprezentate de legăturile dintre specii nu existau;
- deosebirile dintre specii erau absolute;
- speciile erau considerate ca rezultat al creaţiei divine;
- speciile erau eterne. Cu toate că au pornit de la premize considerate greşite de evoluţionişti, creaţioniştii au ajuns să susţină teze juste. Astfel creaţioniştii au susţinut teza existenţei speciilor;
- negarea generaţiei spontane. Astfel Bonnet, Haller, Linné, Spallanzani. Poziţia lui Spallanzani este identică cu cea din secolul al XVII-lea a eperimentatorilor. El, ca şi experimentatorii din sec al XVII-lea, considera că, făcându-se esperienţe controlate riguros nu se poate afirma că apar spontan fiinţe din materia lipsită de viaţă. Această negare a generaţiei spontane este o altă concluzie justă a adepţilor teoriei creţiniste din biologie.
[modifică] Biliografie
- Botnariuc Nicolae, Din istoria biologiei generale, Editura Stiinţifică Bucureşti, 1961.