Cricău, Alba
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
Judeţ | Alba | |||
Atestare | ||||
Primar | Lupşan Emil, PNL, din [[|]] | |||
Suprafaţă | 51,03 km² | |||
Populaţie (2002) | 2.015 | |||
Densitate | loc./km² | |||
Amplasare | ||||
Sate | Craiva, Cricău, Tibru | |||
Cod poştal | 517265 | |||
Sit web | ro [ ] | |||
{{{note}}} |
---|
Cricău (maghiară: Boroskrakkó, germană: Krakau) este un sat în comuna Cricău judeţul Alba, Transilvania, România, la poalele de SE ale Munţilor Trascău, la NV de Alba Iulia.
Localitatea Cricău a fost atestată documentar încă din anul 1206 d.Hr. împreună cu Ighiul, care în secolele XIII—XIV aparţineau cetăţii feudale de la Piatra Craivii. [1]
Între Cricău şi Galda, la 2 km nord-vest de Galda, într-o zonă unde drumul roman era vizibil, s-au descoperit, în anul 1900, blocuri de piatră fasonate, o cornişă ornamentată şi monede variate. [2]
În Cricău există o biserica fortificată, monument medieval ce datează din secolul XIII. Iniţial, pe locul actualei biserici funcţiona o bazilică romană, dar abia în secolul al XVI-lea acesta a fost prevăzută cu un sistem de apărare, format dintr-un zid de piatră şi un donjon, rezultat din transformarea turnului bisericii. Zidul ce înconjoară biserica, ridicat din bolovani legaţi cu mortar, are o formă ovală, cu o lungime de 64 de metri şi lată de 55 metri. Zidurile au o grosime între 1,10 şi 1,25 metri, fiind susţinute de contraforturi interioare dispuse la 20 de metri unul de celălalt.
Săpăturile arheologice din perioada 1964-1966, au scos la iveală o fundaţie pătrată a unui turn de poartă pe latura de est. Acest turn, ridicat din piatră brută, are 2 metri grosime şi laturi de 6,9 metri. Cel de al doilea turn amplasat în partea de nord a fortificaţiei, este plasat exterior, pentru a apăra zona cea mai expusă unui atac, din acesta păstrându-se doar partea inferioară. Cel de al treilea turn de apărare a fost adăugat pe latura de sud a zidului, la începutul secolului al XVI-lea . Acest turn semicircular are raza de 3,5 metri şi ziduri groase de 2 metri.
Pentru a rezista mai bine unui atac şi biserica propriu-zisă a suferit transformări. Turnul bisericii a devenit donjon, iar nava centrală a bisericii a fost înălţată până la nivelul etajului al treilea. Astfel au fost zidite portalul situat în vestul fortificaţiei, ferestrele laterale şi rozeta gotică de la primul etaj, în locul acesteia din urmă fiind amenajat un meterez alungit. Nu se ştie însă cu exactitate dacă ultimul etaj al bisericii a fost ridicat în această etapă a trasnformării bisericii sau în 1573, dată ce apare scrisă pe zidul bisericii.
Elementele care pot da indicii asupra perioadei în care a fost ridicată fortificaţia bisericii din Cricău sunt cele două portaluri gotice, care o situează în perioada sfârşitului secolului XV şi începutul secolului XVI. Istoricii palsează biserica fortificată de la Cricău în ansamblul fortificaţiilor medievale reprezentative din Transilvania şi pentru perioada conflictelor armate în numele religiei.
În prezent, acoperişul incintei este distrus în mare parte, iar acum plouă în interiorul bisericii. [3]
Albac | Almaşu Mare | Arieşeni | Avram Iancu | Berghin | Bistra | Blandiana | Bucium | Câlnic | Cenade | Cergău | Ceru-Băcăinţi | Cetatea de Baltă | Ciugud | Ciuruleasa | Crăciunelu de Jos | Cricău | Cut | Daia Română | Doştat | Fărău | Galda de Jos | Gârda de Sus | Gârbova | Hopârta | Horea | Ighiu | Întregalde | Jidvei | Livezile | Lupşa | Lopadea Nouă | Lunca Mureşului | Meteş | Mihalţ | Mirăslău | Mogoş | Noşlac | Ocoliş | Ohaba | Pianu | Poiana Vadului | Ponor | Poşaga | Rădeşti | Râmeţ | Rimetea | Roşia de Secaş | Roşia Montană | Sălciua | Săliştea | Sâncel | Săsciori | Sântimbru | Scărişoara | Stremţ | Şibot | Sohodol | Şpring | Şugag | Şona | Unirea | Vadu Moţilor | Valea Lungă | Vidra | Vinţu de Jos