Crocmaz, Ştefan Vodă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol trebuie pus în formatul standard conform manualului de stil.Eticheta aceasta trebuie ştearsă la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna august 2006.
Crocmaz este o localitate-centru de comună în Raionul Ştefan Vodă, Republica Moldova.
|
||||
| Raion | Raionul Ştefan Vodă | |||
| Atestare | 1595 | |||
| Primar | Bondari Ion, , din 2003 | |||
| Suprafaţă | 40 km2 km² | |||
| Populaţie (2004) | 3800 | |||
| Densitate | loc./km² | |||
| Amplasare | 46 27 18 lat nord,29 59 09 long est | |||
| Sate | 1 | |||
| Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | |||
| Sit web | ro [ ] | |||
| {{{note}}} | ||||
|---|---|---|---|---|
LOCALIZARE Localitatea Crocmaz este situată în raionul Ştefan Vodă în partea de sud-est a Republicii Moldova, pe rîul Nistru,al treilea sat de la gura de vărsare spre izvor pe partea dreaptă.46 27 18 lat nord,29 59 09 long est, 69 km de oraşul Odesa,140 km de oraşul Chişinău, 30 km de oraşul Ştefan Vodă.
POPULAŢIEAre o populaţie de 3800 locuitori în mare majoritate de naţionalitate români-moldoveni,dar şi ucraineni,mai puţin ruşi,gagauzi. În Crocmaz funcţionează şcoala medie de cultură generală cu peste 400 elevi,gradiniţă de copii,punct medical,discotecă cu sală foarte faină ,aflată în incinta casei de cultură,unde mai recent a inceput prezentarea de filme.
SĂRBĂTORI LOCALE Ziua satului este şi Hramul bisericii din sat: 22 mai.Se ţine mult la Crăciun, cînd se merge cu colinda, sf. Vasile, cînd se merge cu urătura cu căluţul, Paştele, cînd merg copiii "de-a ouă roşii", sf. Andrei, cînd flăcăii fură porţile la fete mari, 8 martie, 27 august şi 31 august. În satul Crocmaz toţi sînt creştini( otodoxi ,baptişti,dar şi "martorii lui Iehova") personalităţi marcante din sat:Malcoci Ecaterina , Stejaru Aurel, Prima menţiune a satului datează din 1595,o dispută teritorială în privinţa a 7 sate de pe Nistru.
Afaceri: agricultura satului e reprezentata de un antreprenor care deţine cîteva sute de hectare(Ion Olifir),alţi proprietari mai mici care din surse proprii au achiziţionat tractoare noi tip belarus .S-a reluat sădirea viilor în ritmuri importante de cînd au început subvenţiile în domeniu şi colectarea strugurilor de către fabricile de vinuri din vecinatate:Tudora,Purcari, Carahasani, Răscaieţi. mai recent în Crocmaz funcţionează o piaţă ,cîteva baruri şi magazine. Există şi funcţionează 2 mori de grîu, una de cereale furajere, minifabrici de ulei - 2,
Moşia satului cuprinde cam 4000 de ha,8-10 km de Nistru, Nistrul Chior,care împreună cu pădurea Togai este urmărit a fi transformat în rezervaţie naturală,pentru frumuseţile de acolo,flora şi fauna deosebit de valoroasă. pădurea Împărătească de peste 400 ha suprafaţă, cu mai mulţi stejari seculari dar numai unul luat sub protecţia statului, cu vîrsta de peste 220 de ani, asigura o bună parte din necesarul de lemne al satelor din regiune.
REGIUNI ISTORICE
Togai - Pădurea şi stufişul de pe malul drept al Nistrului din partea de nord a satului foarte bogate în floră şi faună acvatică şi de baltă, locul preferat de către turişti şi localnici pentru făcut frigărui, fiert raci aproape de sursă (pe acel mal al Nistrului sînt mari colonii de raci, multe cotloane, localnicii prind racii chiar cu mîna), supă de peşte, sau pur şi simplu ieşit la iarbă verde.
Suhat - Pădurea de pe malul drept al Nistrului din partea de est a satului, care începe cu stadionul, unde se ţin sarbatori locale deseori în mijlocul naturii, hramul satului, trînta la berbec,
Pădurea Împărătească - se află pe teritoriul moşiei satului Crocmaz,în partea de NV şi e cea mai mare pădure din zona avînd peste 400 hectare. A găzduit în perioada sovietică o tabără de odihnă. În perioada imediat următoare după război în această pădure se întîlneau flăcăii satelor învecinate şi se băteau ca urmare a neînţelegerilor de la jocuri.
Pădurea Piridirea - o rîpă foarte accidentată cu peisaje pitoreşti, izvoare, situată în mijlocul podgoriilor de vii
Pădurea Răxugea - situată în sudul moşiei satului, relativ nouă, dar care are 2 lacuri de acumulare concesionate pescarilor locali.
Rîpele Curudurea şi Cişmea (Şiume) - limitează intravilanul satului din SE şi NV. Curudurea este plantată cu măslini iar Cişmea - cu salcîmi
Poteca - zonă locuibilă din partea de nord
Şaba - zonă locuibilă din partea de est
Cea mai nouă zonă este cea din deal, sudul , vestul satului
