Dacia Aureliană
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dacia Aureliană a fost provincia romană înfiinţată de împăratul Aurelian, în sudul Dunării, în provincia Moesia, după ce în anul 271 a decis retragerea trupelor din Dacia Traiană. Dacia Aureliană a fost chiar de pe la începuturi împărţită în două unităţi administrative denumite: Dacia ripensis şi Dacia mediterranea. Acest fapt este atestat de o inscripţie datând din anul 283. Dacia ripensis avea capitala Ratiaria (azi Arcar), iar Dacia mediterranea, la Serdica (azi Sofia).
Dacia Aureliană a fost formată din "partea de răsărit a Moesiei superioare" şi din "partea de apus a Moesiei inferioare" şi ţinea de la vest "cam din dreptul Orşovei" până la "vărsarea râului Oescus (azi Iskăr)" în Dunăre, asta în nord, respectiv în sud "atingea cursurile râurilor Axius (azi Vardar) şi Strymon (azi Struma)", incluzând aici şi oraşele Scupi (azi Skoplje) şi Pautalia (azi Kiustendil)[1]
[modifică] Note
- ↑ Istoria românilor, Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, p. 135
[modifică] Bibliografie
- Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, (1975), Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu
 |
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa. |
