Darabani
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
| Amplasare | sau | ||||
| Ţară | România | ||||
| [[|Moldova]] | |||||
| Atestare documentară | |||||
| Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]]) | 11.867 | ||||
| Suprafaţă | km² | ||||
| Densitatea populaţiei | loc./km² | ||||
| Altitudine | m n.m. | ||||
| Localităţi suburbane |
{{{componenţă}}} | ||||
| Primar | Corneliu Arosoaie | ||||
| Sit web | [ ] | ||||
| [[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Poziţia oraşului Darabani în cadrul judeţului Moldova]] | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Poziţia oraşului în cadrul judeţului | |||||
| [[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Darabani]] | |||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||
Darabani este un oraş din judeţul Botoşani, Moldova, România. Are o populaţie de 11.867 locuitori.
Este cel mai nordic oraş din România. Este renumit prin temperaturile sale joase, uneori de până la - 25,-30 de grade Celsius.
Există 2 monumente istorice în oraş: biserica Sfântul Nicolae, situată în centrul oraşului, foarte asemănătoare cu cea de la Curtea de Argeş şi biblioteca orăşenească. Ambele au fost construite în timpul boierului Balş, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii sale. Stejarii seculari, din pădurea Teioasa, sădiţi de Ştefan cel Mare în urma luptelor cu tătarii reprezintă, de asemenea, un punct important de atracţie. De menţionat este şi faptul că fântâna şi băncile ornate cu flori din centrul oraşului sunt unicat în România.
Oraşul are în componenţă cartierele Bombeni, Corneşti, Lucoviţa, Mărgineni, Suseni, Teioasa şi câteva sate dintre care cel mai important este Bajura.
Economia oraşului, în cădere liberă după 1989, a înregistrat o oarecare creştere în ultimii 5 ani. Principala sursă de venit provine din agricultură şi creşterea animalelor.
Infrastructura este în ton cu realitatea din România, artera principală de circulaţie fiind drumul naţional 29A. Numai 5% din lungimea totală a drumurilor este asfaltată.
Relieful acestui oraş este format din prelungirile Coastei Ibăneştilor. Punctul cel mai înalt este dealul Teioasa(264 metri). Hidrografia este compusă din râul Prut, care face graniţă cu Ucraina, şi Podriga. Mai există un număr de iazuri şi heleştee. Vegetaţia este caracteristică zonei de deal. Pădurile sunt mici ca suprafaţă, comparabil cu perioada dinaintea colectivizării.
Datorită acestui fapt şi fauna a avut de suferit. Dacă înainte erau lupi şi un număr însemnat de porci mistreţi şi cerbi, acum lupii au dispărut, iar numărul mistreţilor şi al cerbilor s-a diminuat considerabil.
