Dendrită
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dendritele sunt proiecţiile ramificate ale neuronilor. Ele transmit impulsurile nervoase primite de la alte celule, către, şi de la corpul celular(soma).Impulsurile sunt primite de catre dendrite prin sinapse. Ele joaca un rol important in producerea potenţialelor de acţiune.
[modifică] Morfologie
![Desen de Santiago Ramón y Cajal al unei celule Purkinje. a - axon; b - colaterală; c - arborizaţie dendritică d - dendrită II](../../../upload/shared/thumb/b/bb/PurkinjeCellCajal.gif/325px-PurkinjeCellCajal.gif)
Dendritele pot fi:
- apicale - când se extind vertical dinspre corpul celular
- bazale - când se extind în lateralul corpului celular
Dendritele sunt formate din segmente dendritice. Prima dendrită care se desprinde din corpul celular este o dendrită de ordinul 1, următoarele care se ramifică din cea de ordinul 1 sunt dendrite de ordinul 2, apoi urmează cele de ordinul 3, etc. . Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulţi spini dendritici. In general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe).
De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(faţă de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeţei neuronilor(suprafaţa neuronilor, nu volumul creierului).
[modifică] Proprietăţi electrice
Datorită ramificaţilor dendritei, cât şi a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheie in sumarea temporală şi spaţială a potenţialelor locale din ramificaţii, ce duc astfel la potenţiale de acţiune. Dendritele au canale ionice ce pot facilita depolarizarea neuronilor(prin faptul ca pătrund ioni pozitivi in celulă şi astfel se schimbă potenţialul electric al celulei).
Prin dendrite se poate propaga un potenţial şi in sens invers(dinspre soma spre segmentul terminal), iar prin aceasta are loc o modulare a activitaţii sinaptice. Acest mecanism este important in potenţarea de lunga durată
[modifică] Surse
- Olteanu, A.& Lupu, V. (2000). Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzoriale. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
- Miu, A. C. & Olteanu, A. I. (2003). Neuroştiinţe. De la mecanisme moleculare şi celulare la comportament şi evoluţie. Vol. I: Dezvoltarea sistemului nervos. Dacia, Cluj-Napoca.