New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Discuţie:Drăgăşani - Wikipedia

Discuţie:Drăgăşani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol face obiectul de lucru al WikiProiectului România, o încercare de a îmbunătăţi calitatea şi acoperirea articolelor Wikipedia legate de România. Dacă doriţi să participaţi la acest proiect, vă rugăm înscrieţi-vă aici.
De făcut pentru articolul Drăgăşani: modifică  · istoric  · înnoieşte


Câteva lucruri pe care le puteţi face:

    datele de pe acel site au fost copiate, situatia este exact pe dos Vlad, putem discuta? pari a refuza dialogul

    Olt, te-aş ruga să te semnezi folosind --~~~~ când scrii ceva într-o pagină de discuţii. Aş vrea tare mult să-mi explici cum de a fost copiat acel pasaj (şi încă pe 2 sit-uri) când textul a fost adăugat azi şi căutat pe Google apare pe 2 sit-uri, şi pe unul din ele scrie că acel text a fost obţinut cu sprijinul primăriei. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 01:49 (EET)

    acele informatii sint toate preluate din monografia Dragasanilor scrisa de istoricul Adrian Popanzaru. parte din pasajele monografiei au fost inserate printre alte date in site. Daca este ceva copiat , este acea lista de obiective care nu cred sa aibe nevoie de drepturi de autor.

    Acea monografie este tipărită? Dacă da, în ce an? O carte publicată are drepturi de autor, nu? Textul copiat este oricum copiat de pe site şi nu reformulat având monografia ca refeinţă. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 01:58 (EET)

    Acea monografie a fost data publicatii probabil in 2004, am recunoscut-o in randurile sitului. desigur ca este preluata de pe site, nu stiu ei daca respecta drepturile de autor, poate ar trebui trecuta cartea ca referita. Situl a a preluat doar cateva pasaje din carte pe care le-a inserat printre numeroase alte informatii. Doar pe site apar referirile la Radu vasile si mugur isarescu si lista obiectivelor(desi nici lista nu pare intocmita de ei) datele au fost prezentate pentru informare nu pentru a incalca drepturi de autor.

    Olt, încă o dată: pagina respectivă de unde afirm eu că este copiat textul (redat mai jos) era deja activă cu exact acelaşi conţinut în 2003. Iar monografia spui că a apărut în 2004. E ceva ce nu se leagă. Poate a avut o circulaţie extrem de limitată, pentru că nu găsesc nici o referinţă nici despre ea, nici despre autor. Una din greşelile frecvente făcute pe wikipedia este de a lua bucăţi de pe un site şi de a le pune aici. Toată acea porţiune copiată se poate înlocui simplu cu un link spre pagina de unde a fost luat. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:17 (EET

    cum stiu singur ca monografia a aparut in 2004...inseamna ca situl a fost deschis inainte , apoi au facut updatari.Da, este o greseala normala, pentru usurarea sarcinii celui care transmite datele. Linkurile catre acea pagina sint utile cand se folosesc date doar din acea pagina, cand insa datele sint filtratre pentru a oferi esentialul si sint adaugate informatii din alte surse, atunci este mai greu. Nu se poate realiza un text informativ dand doar 3 linkuri si explicand ceva de genul, aici vezi o parte de istorie, aici alte informatii etc.

    Stimate domn. Acest site: http://archive.org este un site care se ocupă cu colectarea paginilor din timp în timp şi cu păstrarea lor, pentru a putea vedea cum arăta o pagină acum 1 2 3 ani ş.a.m.d. Adică tocmai pentru a se vedea când s-au făcut update-uri. Am căutat pagina http://www.dragasani-vl.ro/istorie.html în istoric şi am găsit cum arăta ea în data de 18 februarie 2003: [1] În esenţă arăta ca şi acum. Dacă doriţi eu pot să depun mărturie într-un tribunal că acea pagină exista acolo înaintea unei monografii apărute în 2004 (dacă textul acela există în monografie cuvânt cu cuvânt). Tot nu e clar? --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:34 (EET)

    [modifică] In atentia domnului Vlad. Pentru dialog

    Vlad, observ ca esti pe punctul de a declara un razboi al editarilor esti cumva dispus la un dialog civilizat in care sa ne putem prezenta fiecare argumentele? Civilizatia presupune dialog inainte de toate si evitarea acuzelor fara dovezi.Nu uitati asta, domnule Vlad

    Nu declar război nici unei editări. Dar nu-mi place ca formatele puse să fie scoase fără discuţie.
    Conform acestei pagini: [2] pagina respectivă există cel puţin din 2002. Uite cum arăta ea în 8 februarie 2003: [3] când acest articol mai avea un an până să fie creat. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 01:53 (EET)

    un link nu merge, altele doua duc spre o adresa comuna, am explicitat anterior.Poate doar lista de obiective sa pate fi banuita de copy dar nu cred sa starneasca probelme

    Merg amandouă. Hai să explicitez şi eu. Dvs. aţi scris:

    "Viaţa pe teritoriul actual al oraşului a cunoscut o organizare încã din paleolitic şi neolitic, dezvoltându-se în epoca bronzului, dupã cum dovedesc urmele materiale ce s-au descoperit pe Dealul Drãgãsanilor, în zona Bârsanu şi pe malul râului Pesceana. În zona Gârdeşti, cercetarea arheologicã a localizat o cetate dacicã.

    Aflãm din Tabula Peutingerianã, o hartã a lumii romane ajunsã în copie medievalã la noi, cã unul din drumurile romane din Oltenia urma cursul Oltului de la Sucidava (Celei-Corabia - jud. Olt) pânã în Transilvania. Prin Drãgãşani drumul trecea prin partea de rãsãrit a oraşului, fiind construit din pietriş de Olt cu o grosime de 50 cm, bombat la mijloc cu şanţuri pentru scurgerea apelor.

    O legendã spune cã de la Dunãre a plecat noaptea cãlare, Domnul de Rouã spre Curţile lui Ler, împãratul. Şi a mers pe drumul de piatrã (drumul roman) pânã în zorii zilei, când razele soarelui l-au topit prefãcându-l într-un râuşor. Împãratul din poveste a fost identificat de unii cercetãtori cu Aurelian."

    Pe sit-ul indicat de mine scrie aşa:

    "Viaþa pe teritoriul actual al oraºului a cunoscut o organizare încã din paleolitic ºi neolitic, dezvoltându-se în epoca bronzului, dupã cum dovedesc urmele materiale ce s-au descoperit pe Dealul Drãgãºanilor, în zona Bârsanu ºi pe malul râului Pesceana, la Gârdeºti, unde cercetarea arheologicã a localizat o cetate dacicã. Despre drumurile romane din Oltenia aflãm din Tabula Peutingerianã, o hartã a lumii romane ajunsã în copie medievalã la noi. Cu ajutorul Tabulei Peutingeriene se cunoaºte cã unul din drumurile romane din Oltenia urma cursul Oltului de la Sucidava (Celei - jud. Olt) pânã în Transilvania. Prin Drãgãºani drumul trecea prin partea de rãsãrit a oraºului, fiind construit din pietriº de Olt cu o grosime de 50 cm, bombat la mijloc pentru scurgerea apelor. O legendã spune cã de la Dunãre a plecat noaptea cãlare, Domnul de Rouã spre Curþile lui Ler, împãratul de la cetatea Antina - Roºca (jud. Olt). ªi a mers pe drumul de piatrã (drumul roman) pânã în zorii zilei, când razele soarelui l-au topit prefãcându-l într-un râuºor. Împãratul din poveste a fost identificat de unii cercetãtori cu Aurelian. " Şi aşa mai departe. Vă e mai clar acum? --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:01 (EET)

    nu este necesara copierea si recopeirea unor pasaje pentru prezentarea punctul dumneavoastra de vedere, va oferisem deja explicatia..... am observat ca la un moment dat, ati blocat pagina impotriva editarii, deci puseserati capat dialogului. IN aceste condtii, consider ca intentiile mele erau poztite de informare, prezentam un articol preluat doar in parte de pe un site care il preluase la randul lui dintr-o monografie. Cum nu doresc o pelungire a discutiilor unde observ ca aveti o traditie, ma retrar. Va asigur ca nu am intetionat sa incalc drepturile nimanui, doar sa ajunt cu informatii aceasta enciclopedie Nu vreau sa starnesc si mai mult ego-ul dumneavoastra. Numai bine!

    Puteţi vedea că am deprotejat pagina şi am continuat dialogul. Intenţia Dvs. era bună, doar mijlocul de realizare a fost defectuos. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:19 (EET)

    posibil....oare? Ramane sa faca altcineva mai bine Succes

    p.s.Am aduagat referintele..sper ca textul poate totusi ramane si nu a fost doar un copypaste al intregului articol cum ai sugerat.Intre timp Bunu vio modificase si el forma, deci nu mai constituia o problmea

    [modifică] intrebare

    de ce referinta nu ajuta la nimic?

    Pentru că în esenţă acel text se găseşte altundeva pe Net, exista înaintea acestui articol şi chiar nu are rost aici, copiat aproape cuvânt cu cuvânt. Sunt perfect de acord cu un istoric, oricât de detaliat, dar reformulat astfel încât să wikipedia să nu poată fi acuzată de încălcarea drepturilor de autor. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:43 (EET)
    bine, poate ai dreptate desi te rog sa-ti modifici un pic modul de actionare, mai ales cand stii ca motivele sint pozitive.
    Ştiu că motivele sunt pozitive, dar te-aş ruga să înţelegi că şi motivele mele sunt tot pozitive, chiar dacă ţie nu îţi par. Există nişte reguli care trebuie respectate. Asta e una din responsabilităţile pe care mi le-am asumat ca în calitate de administrator. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 02:53 (EET)
    nu ma refeream la natura motivelor ci la eleganta comportamentala.
    Îţi atrag atenţia că aceeaşi remarcă ţi-o pot face şi eu: ceea ce scrii este haotic, la fel şi reverturile etc., deci nu mi se pare prea elegant. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 03:00 (EET)

    [modifică] pt bunu vio

    la Dragasani au participat doar cativa pandurii, majoritatea au refuzat la lupte.Etersitii si turcii au fost beligerantii principali.

    Unele corectari erau de gramatica,se refereau la acordul subiectului cu predicatul.

    Fraza cu trimiterea vinului spre Marele imperiu habsburgic,nu stiu de unde ai inventat-o.Nu sint dovezi ca ar fi existat schimburi de vin cu Austria.Mai degraba , nu au fost.Nu are acoperire istorica de exportat peste mari si tari,vin de Dragasani..mai putin, sa nu exageram :)

    Oricum, merci mult de tot ca ai refacut o parte din capitolul istorie.

    Chestia că vinul de Drăgăşani ajungea în Transilvania şi în special la Sibiu şi Alba nu este o gogoriţă. Dovada este ca şi acum în vremea noastră, sibienii şi cei din Alba, vin şi cumpără struguri ca să facă ei vin sau cumpără vin din Drăgăşani. Poate am greşit ca am spus că ajungea în imperiul Hadsburgic, însă ei se aflau sub ocupaţie. Cele spuse mai sus le cunosc de peste 50 şi ani, cum cei de care îţi spuneam mai sus veneau cu trenul îin fiecare toamnă pentru aş achiziţiona licoarea. De asemeni, eu care am făcut teren prin zonă numai 36 de ani şi cunosc fenomenul. Mai cunosc, spun eu şi câteva din ale istoriei chiar dacă ca amator. Sănătate.--Bunu vio 19 ianuarie 2006 20:01 (EET)

    nu e vorba ca nu cumpara sibienii struguri si vin, sigur se cumpara. :) sint convins de asta. Te rog, daca mai stii amanunte despre Dragasani, sa le scrii pe pagina sau aici, ce crezi ca e verficabil si important. Sau chiar legende ale locului, ar merita amintite pt ca se pierd incetul cu incetul.Numai bine!

    Ce să-ţi spun de Drăgăşani? În vara lui '65 am ajuns acolo printr-o repartiţie. Un târguşor, culmea, nu plin de praf ca în târgurile lui Sadoveanu. Toată lumea se cunoştea, trecea domnul sau doamna X, care a fost..., a avut ...şpe ha de vie şi mai are şi acum (după trei ani de la colectivizare). Vara, aşa cum am ajuns eu, un tânăr plin de forţe, vara, dimineaţa ceva forfoteală până pe la 7 jumătate maxim, după care lumea dispărea pe străzi, fiecare la via lui (pe atunci le mai rămăsese 5000mp) şi mai apăreau seara pe la 8-8 1/2.Erau oameni veseli, restaurantul "Podgoria" cu renumita lui grădină şi taraful de ţigani, îi primea în mreaja ei. Ce veselie, ce mititei, ce vinuri, ce fripturi... Ziua era mare plictiseală şi căldură şi muşte...Veneau în oraş doar cei cu treburi la raion (a fost capitală de raion) la "trebunal", notar şi alte organe. Cu toate că la venirea iernii am plecat la Râmnicu Vâlcea, după ce s-au făcut judeţele,Drăgăşanul a fost al doilea oraş. Serviciul meu a fost că cel puţin o dată pe lună ajungeam pe acolo şi de trei ori eram în trece cel puţin prin el. A rămas după mine tot acel oraş arhaic cu toată dezvoltarea sa. Are un muzeu ,al vinului cum i se spune foarte interesant.Dacă eşti de aproape vizitează-l. Trebuia să scri de Gib Mihăiescu. Ca informaţie, casa lui fusese naţionalizată, averea aşişderea. Acum ginerele lui, pe care-l cunosc le-a luat înapoi (fata scriitorului a murit mai demult de cancer). Ţi-am spus astea fiindcă eşti tânăr, te pasionează istoria, poate şi literatura şi consider că este bine să colaborezi, chiar şi anonim la ceva care să contribuie la ridicarea nivelului dacă nu intelectual, cel puţin cultural la voi noua generaţie care vă ridicaţi. Nu fi supărat pe Vlad, să şti că este un tip de treabă şi vrea să facem o lucrare bună. Autentifică-te şi tu, nu e nevoie cu numele, ci cu un pseudonim, prezintă-te cu ce vrei să comunici, poate te mai asociezi cu cineva. Cu stimă,--Bunu vio 19 ianuarie 2006 22:07 (EET)

    Merci mult pt relatare, am citit-o cu multa placere. Da, sint intreseat si de literatura.NU sint suparat pe vlad...am sa ma identific probabil. Cu stima si amicitie. :)

    P.S. Când vrei să comunici cu cineva fă clik pe numele lui şsi ajungi la pagina lui de discuţii. Acolo apare şi anunţul de mesaj şi individul îl citeşte.--Bunu vio 19 ianuarie 2006 22:19 (EET)
    Mulţumesc Bunu vio pentru aprecieri, exact asta este ideea: îmi doresc articole de calitate, care să arate perfect, atât ca formă, cât şi bineînţeles ca fond. Pentru ce ar fi putut să se fi supărat (cine anume?) pe mine? :) --Vlad|-> 19 ianuarie 2006 22:22 (EET)

    Bunu vio, stiu cum se ajunge la pagina lui, am zis ce am zis in sensul ca nu sint ranchiunos, asta nu inseamna ca nu bag mana in foc ca unele dintre gestului lui au fost rau intetionate,sau jalnice si nu au nimic in comun politica wikipedia ma refer aici si la unele minciuni pe care s-a straduit in bataie de joc sa le mentina in varinata engleza, discutia despre Pelendava nu a avut absolut nu a fost fundamentata istoric ci doar o afacere persoanala a lui si ar fi multe, inclusiv provocari care nu se fac

     :) Păi ce facem dom'le, pe de-o parte nu suntem ranchiunos, şi pe alta provocăm în continuare? :) Ruşinică! :D --Vlad|-> 20 ianuarie 2006 11:30 (EET)

    Static Wikipedia (no images)

    aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

    Static Wikipedia 2007 (no images)

    aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

    Static Wikipedia 2006 (no images)

    aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

    Static Wikipedia February 2008 (no images)

    aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu