Drepturile omului
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Prin aricolul 9 se recunosc drepturile fundamentale ale cetăţeanului. Aceste drepturi nu sunt o creaţie proprie a Uniunii Europene, ci apar ca o recunoaştere şi apărare a drepturilor interne respectate în ineriorul statelor naţionale.
- Uniunea recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile enunţate în Carta Drepturilor Fundamentale care constituie partea II a prezentei Constituţii.
- Uniunea va adera la Convenţia europeană de apărare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aderarea la această Convenţie nu modifică competenţele Uniunii aşa cum sunt definite în prezenta Constituţie.
- Drepturile fundamentale, garantate prin Convenţia europeană de apărare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi care rezultă din tradiţiile constituţionale comune statelor membre, fac parte din dreptul Uniunii ca principii generale.
Libertatea personală este apărată şi garantată în cadrul U.E. conform dispoziţiilor Constituţiei, precum şi libera circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor şi a capitalurilor şi libertatea de stabilire. În domeniul de aplicare a Constituţiei Europene şi fără să aducă atingere dispoziţiilor specifice prevăzute de aceasta, este interzisă orice discriminare pe motiv de naţionalitate.
