Dumitra, Bistriţa-Năsăud
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
Judeţ | Bistriţa-Năsăud | |||
Atestare | ||||
Primar | , , din [[|]] | |||
Suprafaţă | km² | |||
Populaţie (1995) | 4485 | |||
Densitate | loc./km² | |||
Amplasare | ||||
Sate | 3 sate: 1)Dumitra (resedinta de comuna), 2)Cepari si 3) Tărpiu | |||
Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | |||
Sit web | ro [ ] | |||
{{{note}}} |
---|
Dumitra este o localitate în judeţul Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România situata pe drumul 17C ce leaga orasul Bistrita de orasul Nasaud (25 km), in depresiunea cu acelasi nume, din nord-vestul Dealurilor Bistritei, cu aspect de bazinet, intr-un relief de lunca si terase. Alcatuita din 3 sate: 1) Dumitra (Mettersdorf – in limba germana, Nagydemeter – in limba maghiara): la 10 km de Bistrita, resedinta de comuna, atestata documentar din 1317 sub numele de Villa Demetri, dupa numele conducatorului colonistilor germani, Metter Demeter. In 1941 satul Dumitra avea 1557 locuitori, dintre care 1227 de germani (79%). Viata germana activa pina in 1944 cind sasii au fost evacuati in Austria. Astazi nu mai locuiesc germani in Dumitra. In mijlocul satului se afla biserica evanghelica, initial gotica, reconstruita in 1895-1899, vinduta comunitatii ortodoxe, in prezent ortodoxa. Linga biserica exista un turn fortificat, construit in 1488. Biserica si turnul au fost renovate in 1998-2000. 2) Cepari – atestat documentar din 1380, situat la 4 km vest de Dumitra, tot de drumul 17C; 3) Tarpiu (Treppen – in limba germana, Szasztorpeny- in limba maghiara): prima mentiune documentara din 1332, situat la 8 km sud-vest de Cepari, pe un drum judetean partial asfaltat, la 12 km nord de Bistrita. Pina in 1870 era locuit numai de sasi. In 1941: 1074 locuitori, dintre care 690 germani (64%). Din 1992 in Tarpiu nu mai locuiesc germani. Inaintea colonizarii sasesti, Tarpiu a fost localitate maghiara. Dupa atacul tatarilor din 1241, Tarpiu a ramas singura localitate saseasca in afara dealului din nordul Bistritei. Biserica evanghelica fortificata, construita in stil gotic incepind cu 1504 a fost vinduta comunitatii ortodoxe. Renovata de statul roman intre 1991-2000, in mod exemplar. Astazi ea este edificiul gotic cel mai bine reconstruit si probabil cel mai valoros din toata Transilvania de Nord.
Bistriţa Bârgăului | Braniştea | Budacu de Jos | Budeşti | Căianu Mic | Cetate | Chiochiş | Chiuza | Ciceu-Giurgeşti | Ciceu-Mihăieşti | Colibiţa | Cormaia | Coşbuc | Dumitra | Dumitriţa | Feldru | Galaţii Bistriţei | Ilva Mare | Ilva Mică | Josenii Bârgăului | Leşu | Lechinţa | Livezile | Lunca Ilvei | Maieru | Matei | Măgura Ilvei | Mărişelu | Miceştii de Câmpie | Milaş | Monor | Negrileşti | Nimigea | Nuşeni | Parva | Petru Rareş | Poiana Ilvei | Prundu Bârgăului | Rebra | Rebrişoara | Rodna | Romuli | Runcu Salvei | Salva | Sărăţel | Sânmihaiu de Câmpie | Şieu | Şieu-Odorhei | Şieu-Măgheruş | Şieuţ | Şintereag | Silivaşu de Câmpie | Suplai | Spermezeu | Şanţ | Târlişua | Teaca | Telciu | Tiha Bârgăului | Uriu | Urmeniş | Zagra
BN Acest articol despre o localitate din judeţul Bistriţa-Năsăud este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.