Entelehie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Entelehie (greacă:entelechia) este un concept filosofic al lui Aristotel şi ar însemna stare de împlinire sau desăvârşire, actualitate.
Aristotel foloseşte entelecheia ca un corespondent pentru energeia. Starea de funcţionare (energeia) "tinde spre" starea de împlinire (en-telecheia). Entelehia apare ca o inteligenţă supremă, ca un spirit universal, ca o gândire care imprimă universului un scop final.
Acest concept a ocupat o poziţie centrală în metafizica lui Leibniz, şi a fost relatată în monadologia sa.
