Félix Nadar
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Félix Nadar sau doar Nadar - pseudonim al lui Gaspard Félix Tournachon - a fost un caricaturist, fotograf şi pionier aeronautic francez (n. 5 aprilie 1820 la Paris, m. 20 martie 1910 la Paris).
Cuprins |
[modifică] Viaţa
Félix Tournachon a început prin a studia medicina, a devenit apoi jurnalist şi romancier. El şi-a făcut iniţial un nume prin caricaturile făcute celebrităţilor pariziene, publicate în diverse periodice, de exemplu în Le Charivari, Journal pour rire (numit şi Journal amusant) sau Revue Comique, această din urmă revistă fiind înfiinţată de el însuşi în 1849. Specialitatea lui erau, începând cu anul 1852, caricaturile operelor de artă prezentate anual în expoziţia "Salonului Oficial" din Paris. Această activitate îi asigura existenţa înainte de a deschide în anul 1852 un atelier fotografic care se va dovedi a fi foarte lucrativ.
În atelierul său, Nadar începu să experimenteze procedee de obţinere a imaginilor fotografice cu ajutorul iluminaţiei electrice. Acest atelier deveni un loc de întâlnire a boemei pariziene şi găzdui în 1874 prima expoziţie a impresioniştilor, care provocă scandal în presă şi consacră acuzaţia de "impresionism" drept nume generic al noii mişcări. Din 1873 Nadar îl avu drept colaborator în cadrul atelierului fotografic pe fiul său Paul Nadar (1856-1939).
Nadar a fost şi un pasionat experimentator de aerostate, inventând el însuşi un aparat de zbor şi întreprinzând mai multe zboruri cu balonul Le Géant, cu ajutorul căruia străbătu distanţa dintre Paris şi Hanovra, făcând primele fotografii aeriene ale Parisului, pe care le prezentă în mod metodic în cererea de patent pentru un Nouveau système de photographie aérostatique din 1858. Lui îi aparţin de asemenea primele fotografii făcute cu lumină artificială în subteran, publicate într-o culegere din 1861 care ilustra catacombele Parisului.
[modifică] Opera fotografică (selecţiune)
Lui Nadar i se datorează unele din cele mai celebre portrete fotografice ale personalităţilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Datorită producţiei de masă portretele par azi oarecum stereotipe, dar se disting prin depăşirea canonului vremii de înfrumuseţare prin stafaje şi retuşuri. Edgar Degas a folosit fotografii executate de Nadar ca mijloc de inspiraţie pentru unele din compoziţiile sale.
 Georges Boulanger |
 Georges Clemenceau |
||
 Camille Corot |
 Gustave Courbet |
 Charles-François Daubigny |
|
 Jules Favre în 1865 |
 Léon Gambetta în 1870 |
 Gustave Doré (1859) |
|
 Ilia Ilici Mecinikow |
 Peter Kropotkin |
||
 Gérard de Nerval |
 Henri Rochefort |
 George Sand (1864) |
 Ernest H. Shackleton |
 Adolphe Thiers |
 Aviatorul Jean-Marie Le Bris şi aparatul său de zbor, Albatros II |
||
 Nadar (Gaspard-Félix Tournachon) |
[modifică] Publicaţiile în timpul vieţii
- Quand j'étais étudiant (1856)
- Le miroir aux aiouettes (1858)
- Les catacombes de Paris à la lumière artificielle (1861)
- La robe de Déjanire (1862)
- Mémoires du Géant, à terre et en l'air (1864)
- Le droit au vol (1865)
- Histoirebulssonnière (1877)
- Sous l'incendie (1882)
- Le monde ou l'on patauge (1883)
- Quand j'étais photographe (1900)
[modifică] Bibliografie
- A. Huon, J. Prinet: Nadar, Paris 1965.
- Claude Malecot: Le monde de Victor Hugo : vu par les Nadar, Paris : Monum, Ed. du patrimoine 2003.
- Anne de Margerie: Nadar : les années créatrices ; 1854 - 1860, catalogul expoziţiei Paris, Musée d'Orsay, 1994 / New York, The Metropolitan Museum of Art, 1995, Paris 1994.
