Francesc Cambó
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Francesc Cambó i Batlle (n. 2 septembrie 1876, Verges, Catalonia - d. 30 aprilie 1947, Buenos Aires, Argentina), a fost om politic catalan din orientarea de dreapta, fondator şi lider al partidului “Ligia Regionalista”, ministru în două guverne spaniole.
Francesc Cambó studiă drept, filosofie şi literatură în Universitate din Barcelona, el traduse texti greci şi latini în catalan. În 1901 el întemeiă “Lliga Regionalista de Catalunya” un partid din dreapta, şi el fuse consilier din Barcelona. Cambó merse în parlament cu deputat pe Barcelona în 1907, dar el pierse în 1910. Cambó propuse statuta din autonomie tocmai rezolva “problemăl catalan” dar el trebui să accept “Mancomunidad” pentru că dizolvare de compromis. După moartei de Enric Prat de la Riba, el deveni principala exponent de „Liga Regionalista”. El Deveni ministru de doi guverni spaniol, în 1918 pentru că ministru de Fomento (developare), şi în 1921 pentru că ministru de finanţe în ambii întîmplari pentru că preşedinte de guvern fuse Antonio Maura. El nu veni ales în 1931, cînd naşse a Doua Republică Spaniolă, atunci el emigră în străinătate. În Catalonia partida de stînga “Esquerra Republicana de Catalunya” învinse alegerea format noutatea autonomie catalană “Generalitat de Catalunya”. Unei altul dată în parlament el fuse în 1933, dar el nu fuse în 1936. Cu început din Guerra Civile Spagnola, Cambò merse în străinătate. După războii, Cambó trăi în Elvetia, USA şi Argentina unde el sfîrşi său zi în 1947. El continuă cu mult activitate artistic şi cultural cu Fundacion Bernat Metge în 1922. El scrise cîţiva texti cu "Les Dictadures"(1929) şi "Per la concridia"(1930).
