Geoagiu de Sus, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Geoagiu de Sus

Amplasare
Judeţ	Alba
Oraş	[[{{{oraş}}}]]
Comună	Stremţ, Alba
Comună	[[{{{comună2}}}, Alba|{{{comună2}}}]]
Atestare	[[]]
Populaţie ([[|]])
Cod poştal

Geoagiu de Sus este o localitate în judeţul Alba, Transilvania, România.

[modifică] Descriere

Intravilanul actual a luat naştere prin dezvoltarea vetrei satului de-a lungul drumurilor laterale văii Geoagiului, cu accentuata tendinţă de coborâre spre aval – Stremţ, tendinţă ce se manifestă şi în prezent.

Îngustimea văii Geoagiului, care şi în vatra satului are aspect de defileu a determinat forma alungită pe cca. 6 Km a acesteia. Suprafaţa totală a intravilanului însumează 171,57 ha din care 140 ha reprezintă zona locuită.

Pentru viitor organele locale propun includerea în intravilan a terenului aparţinând monumentului istoric „Biserica Naşterii Domnului” şi a terenurilor utilizabile din zona turistică de interes local „Valea Geoagiului” precum şi introducerea în intravilan a unor parcele construibile situate lângă artere de circulaţie pe care există sau urmează a se executa reţele edilitare.

Circulaţia în localitatea Geoagiu de Sus se desfăşoară exclusiv rutier şi pietonal, reţeaua rutieră în intravilan cuprinde DC 78 Teiuş - Valea Mănăstirii ce străbate vatra satului longitudinal pe o lungime de cca.5 Km constituind Strada principală a satului. Lungimea totală a străzilor din vatra satului este de 1,4 Km.

Drumul comunal DC 78 – este modernizat pe întreg traseul din sat, starea îmbrăcăminţii asfaltice este mediocră, în general elementele sale geometrice sunt corespunzătoare cu excepţia porţiunii cuprinse între Podul Danului şi Podul Creţului unde platforma drumului foarte îngustă nu permite executarea de trotuare şi săpăturilor pentru scurgerea apei.

Străzile din intravilan au trasee neregulate, determinate de vechile drumuri de exploatare peste care s-au suprapus. În general majoritatea uliţelor au elemente geometrice corespunzătoare, cu excepţia unor uliţele cu lăţimi mai mici şi cu pante accentuate din zona „Prundului” sau centrală a satului. Unele din uliţele laterale ale satului au un traseu care s-a suprapus pe cursul pâraielor ce se scurg de pe versanţi şi prezintă pante dificile care în timpul precipitaţilor se transformă în mici torente şi care transportă importante cantităţi de sol şi pietriş pe care îl depun în zona joasă. Pe aceste străzi lipsesc trotuarele şi şanţurile de scurgere a apelor pluviale.

Pentru îmbunătăţirea circulaţiei se impune de urgenţă construirea a încă două poduri pentru circulaţia între cele două maluri ale râului, unul în zona şcolii şi altul în Suseni. Circulaţia pietonală între cele două maluri se face peste punţi improvizate care în timpul viiturilor sunt distruse şi după fiecare viitură satul se mobilizează pentru a le reface. Se impune construirea a cel puţin 2 punţi noi, în dreptul şcolii, căminului cultural şi în Suseni.

Alimentarea cu energie electrică se face din LEA 20 Kw Stremţ prin intermediul a 3 posturi de transformare, numărul de abonaţi din sat este de 286.

Alimentarea cu apă potabilă a localităţii se realizează atât din fântâni cât şi din cele 4 reţele independent executate în cursul anilor 1980. Trupul din vatra satului situat în Suseni se alimentează numai din fântâni din gospodăria proprie, în sat există şi multe instalaţii individuale de apă curentă. Satul nu dispune în prezent de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere şi nici al celor provenite din precipitaţii sau al dejecţiilor din gospodăriile populaţiei – fapt care contribuie la poluarea apelor subterane şi a celor de suprafaţă.

Între obiectivele mai importante situate în vatra satului amintim: două şcoli generale cu clasele I–VIII, două grădiniţe, bisericile ortodoxe şi casa parohială şi clădirea fostului magazin universal sătesc al cooperaţiei de consum.

Pentru viitor organele locale au prevăzut pentru satul Geoagiu de Sus construirea următoarelor obiective: monumentul eroilor satului – pe terenul aparţinând şcolii; construcţia a două poduri şi a două punţi pietonale; devierea traseului DC 78 în vederea asigurării unei bune circulaţii; construirea unor noi străzi în intravilan; modernizarea prin reprofilare, împietruire sau pavare, executarea de şanţuri şi rigole de scurgere a apelor pluviale, executarea de trotuare acolo unde elementele geometrice o permit. Este propusă de-asemenea extinderea reţelei de alimentare cu apă a întregii localităţi, construirea unei reţele centralizate de canalizare, introducerea gazului metan.

[modifică] Istorie

De-a lungul vremurilor Geoagiu de sus – magh. Felgyógy este menţionat cu următoarele denumiri:

- 1262 Gyog, 1274 Gyog, Gyong; 1280 Gyog Superior, 1282 Gyong; 1303 Dyog, Gyogy; 1331 Giog Superior; 1332 Sacerdos de Byog; 1340 Gyogy Sup/Doc.Rom.C.a II/53,139,163; 1410 Felgyógy / Iczovici 55 /Dyogh; 1413 Gyogh Superior/Jako,Theovitz Kay; 1417 Dyogh; 1434 Dyog/Zimerman IV,24,37,40; 1587 Feldiod/jako,Aclatoc 29/; 1733 Gyogy/ c.k./; 1750 Fellsső – Gyogy/c.A./; 1760 – 1762 Fel Gyogy/c.B; 1850 Zscasze/St.TV/; 1854 Fel – Gyogy, Geoagiu de Sus/Bul.96

Sursele istorice pomenesc:

• “1263, aprilie, 11: Ştefan, duce al Transilvaniei şi fiu al regelui Bela al-IV-Iea (1235-1270), emite un document al că¬rui rezumat în limba latină este cuprins în raportul inedit al lui Ladislau de Nadab, voievod al Transilvaniei (1426-1435). Acest raport a fost scris la 27 octombrie 1413, la Sântimbru şi era destinat regelui de atunci al Ungariei, Sigismund de Luxemhurg( 1387-1437). Cuprinsul scrisorii originale, datată din miercurea întâi după octavele Paştelor, ne arată ca mai sus pomenitul Ştefan, regele cel tânăr al Ungariei, Domnul cumanilor, ducele Transilvaniei a dat, a dăruit şi a hărăsit comitelui Andrei de Geoagiu (Gyogh) şi urmaşilor săi spre a-i stăpâni în veci ,,pământul’’ numit Kend (Rădeşti), aşezat lângă Mureş, fostă moşie a clericului Iob, care a murit fără a lăsa urmaşi. Acest loc se afla lângă pământul zis Tynod, al comitelui Andrei. Documentul care cuprinde acest raport se află în arhiva familiei Suky, de la Arhiva Istorică a filialei Cluj a Aca¬demiei Române (Documentele Transilvaniei, vol. 13/2 pag.53).
• 1264: Ştefan, ducele Transilvaniei, luând în considerare sângele vărsat de luptătorii comitetului Andrei de Geoagiu (Gyogh) în luptele cu tătarii, dăruieşte acestuia pământurile Gyrmond (Meşcreac), Peţelca şi Căpud, care au fost ale cetăţii Alba Iulia, aşa cum se arată în Documentele Transilvaniei vol. 13/2, pag.54.
• 1266: Ştefan, ducele Transilvaniei, dăruieşte coloniştilor saşi din Cricău şi Ighiu pământul Gyrmurd (Mesentea, lângă Mureş), proprietatea cetăţii Alba Iulia. Ridicarea semnelor de hotar s-a făcut de către Paul, fratele lui Andrei, comitele de Geoagiu (numit de data aceasta Gyog), îndeletnicirea făcută împreună cu Lewe (Leul), iobag din cetatea Alba Iulia, de fată fiind şi alţi iobagi ai cetăţii.(Documentele Transilvaniei vol. 13/2, pag. 79,).
• 1269: Acelaşi Ştefan, duce al Transilvaniei, dăruieşte comitetului Andrei de Geoagiu (Gyog) moşia Ratka, pentru ajutorul dat de acesta lui Ştefan în luptele de la Codlea (Documentele Transilvaniei, vol. 13/2, pag. 117).
• 1271: Matei, voievod al Transilvaniei şi comite Solnoc întăreşte dreptul de danie al pământului Abrud, dăruit episcopiei şi capitlului Transilvaniei de către Stefan al-V-lea regele Ungariei (1270-1272). Hotarele acestui pământ au fost cercetate în faţa martorului abatele de Cârţa şi ale lui Andrei de Geoagiu (Gyog), omul regelui (Doc. Trans., pag. 139).
• 1272: Ştefan al-V-lea dăruieşte lui Samson, fiul lui Paul de Geoagiu(Gyogh), pământul Zavkmond (probabil satul Beţa), care a fost a lui Beche, fără moştenitori şi rămas cetăţii AIba Iulia (Doc. Trans. vol 13/2, pag. 145).
• 1274: Alba Iulia; capitlul (mare dregător) mărturiseşte ca Lewe a dat ginerelui său Matei pământul Heria, primit de la Iacob Leustachiu şi Benedic în schimbul pământului său de moştenire ce-l avusese în Geoagiu (Gyogh) - (Doc. Transilvaniei, vol. 13/2, pag. 169).
• 1274: Alba Iulia; Matei, voievodul Transilvaniei emite un document în care un rol important îi este atribuit lui Mihail, fiul lui Paul, devenit comite de Geoagiu (Gyogh) ¬(T.F.I. pag.102)
• 1274 august 22: Zvolen (Slovacia); Ladislau al-IV-lea zis Cumanul, rege al Ungariei (1272-1290) dăruieşte arhidia¬conului Ders, magistrului Nicolae şi fraţilor lor pământul numit Straja, fost al cetăţii Alba Iulia. Punerea în stăpânire a acestui pământ s-a făcut de către omul nostru, comitele Andrei de Geoagiu (Gyoug) - (Documentele Transilvaniei, vol. 13/2, pag.171).
• 1280: Matei, fiul lui Eth din Geoagiu de Sus(Superior Gyog) vinde lui Nicolae şi Gheorghe pământul său de moştenire numit Heria din comitatul Uioara (D.T. vol. 13,pag. 228)
• 1280, februarie 11: Ladislau al-IV-lea, cumanul, rege al Ungariei întăreşte lui Nicolae şi Andrei, fiii comitelui Andrei de Geoagiu (Gyogh), omorât de cruzimea saşilor în răscoala acestora (1277), stăpânirea pământului Rădeşti (D.T. pag.228).
• 1282: Nicolae, vicevoievodul Transilvaniei, confirmă înţelegerea dintre capitlul din Alba Iulia şi comitele Samson fiul lui Pau1, Nicolae şi Andrei şi alte rude ale lor din Gyoug (Geoagiu) privitoare la semnele de hotar ale pământului numit Gârbova de Jos.(D.T pag. 235).
• 1289, octombrie, 19: Ladislau Cumanul, regele Ungariei aprobă fiilor lui Andrei de Geoagiu (Gyog) dreptul la moştenire a pământului Girmurd pe care regele Ştefan îl împru¬mutase saşilor din Cricău şi Ighiu.(Z.W. pag. 164)
• 1290 Alba Iulia: scrisoare a capitlului din Alba Iulia prin care se arată că banul Ioan, fiul lui Magnus, a vândut pământul Pănade pentru 40 de mărci comitelui Nicolae şi voievodului Andrei, fiii lui Andrei din Geoagiu (Gyogh) - ¬(D.T. vol. 13/2, pag. 236).
• 1299: Andrei al-III-lea, regele Ungariei (1290-1301) po¬runceşte capitlului din Oradea să hotărască asupra moşiilor Gârbova de Jos şi Aiud ale capitlului din Alba Iulia, ale căror hotare ajung într-un punct cu trei nume, din care unul este al capitlului din Alba Iulia, altul al nobililor din Beldiu iar al treilea al fiilor comitelui Andrei de Geoagiu (Gyog)¬ - (D.T. vol. 13/2, pag. 456).
• 1303,octombrie, 16, Deva: Ladislau, comite de Solnoc şi voievod al Transilvaniei, hotărăşte în pricina dintre comitele Nicolae şi fratele său voievodul Andrei de Geoagiu (Dyog), în ce priveşte stăpânirea unei părţi din satul Spini (Teiuş).
• 1303, octombrie, 21, Deva: Ladislau, roagă pe capitlul din Alba Iulia să se copieze şi să se dea magistrului Ştefan, fiul lui Samson de Geoagiu (Dyog) scrisoarea privilegiată referitoare la satul Spini (Teiuş) din 16 octombrie 1303. (D.T. vol.X.pag.35).

1303, noiembrie, 28, Alba Iulia: capitlul dispune sp se copieze scrisoarea privilegiată privind a treia parte din satul Spini (Teiuş) prezentată de magistrul Ştefan, fiul lui Samson de Geoagiu (Gyog), care să fie întărită cu pecetea capitlului (D.T. vol.XI, pag. 36.)

• 1306, mai, 20, Oradea: capitlul din Oradea descrie hotarul Cergăului Mare, care spre apus se învecinează cu pământul nobililor de Geoagiu (Gyogh) şi stabileşte un termen fix pentru tratative asupra bucăţii de pământ în litigiu. (Z.W. -I- pag. 232)
• 1313, mai, 29: capitlul din Alba Iulia atestă că Ladislau Kan, voievodul Transilvaniei a cedat proprietatea Ungurei Ringhelkcirch în schimb cu Şona lui Daniel şi Nicolae din Câlnic. În acest document se scrie şi despre nobilii din Gyog (Geoagiu) care sunt ameninţaţi - (Z.W. -I-, pag. 307).
• 1315, mai, 8: capitlul din Alba Iulia confirmă in favoa¬rea voievodului Andrei şi magistrului Nicolae din Gyog documentul regelui Ladislau al-IV-lea, nr. 231 privitor la pământul Gyrmurn (de lângă Mureş) - (Z.W. -I- pag. 314).
• 1320, februarie Csesztre: Nicolae, voievodul Transilvaniei şi judecătorul suprem al comitatului Alba cer capitlului să emită un document pentru stabilirea proprietăţii acestuia de lângă Veza (Blaj) în prezenţa comitelui Grigore din Geoagiu (Gyog) şi a nobilului Ştefan - (Z.W.-I-pag. 343).
• 1331, aprilie, 21 Alba Iulia: capitlul din Alba Iulia adevereşte că Iunanca, fiul lui Grigore, nobil de Palatca, s-a împotrivit la înstrăinarea unei părţi din moşia Palatca din comitatul Cluj, vândută şi înstrăinată lui Nicolae, fiul nobilu¬lui Andrei din Geoagiu de Sus (Gyog Superior) - (D.T. vol. XIII/3 pag. 10).
• 1332: socotelile lui Iacob, fiul lui Berengaru şi Raymond de Bonofato, strângătorii dijmelor pe şase ani (1332-1337) din regatul Ungariei, arată printre altele că ,,...de asemenea că Gheorghe, preotul din Geoagiu (Gyod) a plătit 40 de dinari pentru primul an’’(D.T. vol.XIII 3, pag. 125).
• 1332, decembrie, 21, Vişegrad (Ungaria): Toma de Szecseny, voievod al Transilvaniei şi comite de Solnoc face cunoscut tuturor pedepsirea cu moartea şi confiscarea moşiilor lui Corrard, zis Vos, fiul lui Nicolae de Geoagiu pentru multe nelegiuiri săvârşite. A treia parte din moşiile confiscate şi anume moşia numita Sava sat din comitatul Cluj e data magistrului Ştefan, zis Pugan. (D.T. vol.XIII/3 pag. 228).
• 1336, mai, 17: capitlul de Oradea s-a documentat asu¬pra hotarului Cergăului Mare, care spre apus se învecinează cu al nobililor din Geoagiu şi cheamă pe moşierii interesaţi in fata voievodului Transilvaniei (Z.W. -I-pag. 447).
• 1340, februarie, 8, Alba Iulia: capitlul din Alba Iulia adevereşte că văduva lui Ştefan de Geoagiu de Sus (Gyog Superior) a eliberat din robie pe Margareta, Elena, Elisabeta, Caterina şi Blasiu (D.T. vol.XIII/3 pag. 525).
• 1349. februarie, 2: se prezintă în faţa capitlului din Oradea Grigore, fiul lui Stefan de Geoagiu şi Mihăilă, fiul lui Grigore, dorind să dobândească mântuire pentru sufletele părinţilor şi pentru oarecare nedreptăţiri făcute capitlului, precum şi pentru plata sumei de 50 de florini, ei predau ca¬pitelului orădean posesiunea lor, comunele româneşti Tinod şi Geomal.(T. Popa "Românii din judeţul Alba in veacurile XII-XV", pag.33).
• 1352 august 22, Sântimbru: nobilii din Geoagiu de Sus (Felgyoghy) şi din Galda precum şi toţi locuitorii din comunele Spini (Teiuş), Mesentea şi Galda din districtul mun¬telui Tibru, care foloseau în comun un loc plantat cu viţă de vie pe acest munte (deal) se prezintă în comuna Sântimbru la Ştefan, voievodul Transilvaniei şi se plâng ca schismaticii, adică românii iobagi se aruncă ca nişte lupi înfiorători asupra moşiilor şi le distrug şi le răpesc recoltele (T.Popa ,,Românii... pag. 34).
• 1399. iunie, 17, adunarea de la Cluj-Mănăştur atestă că capitlul din Alba Iulia a ridicat protest contra nobililor din Geoagiu (Gyog) privind uzufructul din domeniul Cergăului Mare prin locuitorii Cergăului Mic (Z.W. -II- pag. 241).
• 1405 noiembrie 2: regele Sigismund de Luxemhurg al Ungariei (1387-1437) a delegat pe capitlul din Alba Iulia să participe la punerea în proprietatea din Geoagiu(Gyod) şi jumătate din Blăjel pe Nicolae, fiul lui Ion din Tiur şi pe tovarăşii lui (Z.T. -II- pag. 327).
• 1417 februarie 26: capitlul din Alba Iulia atestă că Mihail, membru al capitlului, fratele lui Petru, vicevoievodul de odinioară, arendaş al posesiunilor Varadija (Oradea) a dă¬ruit-o împreună cu Şona şi Diviciori celor trei nepoate ale lui Susana, soţia lui Nicolae din Saschiz, Ana, soţia lui Nicolae din Mălăncrav şi Ecaterina, soţia lui Ştefan din Geoagiu, nu¬mit aici Dyogh - (Z.W.-II- pag. 24).
• 1417 martie 11 Sântimbru: capitlul din Alba Iulia confirmă pentru Iacob, fiul lui Ştefan din Geoagiu (Gyogy) numirea lui Ştefan din Geoagiu (Dyogy) drept curator pen¬tru Ion, fiul comitelui Solomon (Z.W. IV - pag. 37).
• 1417, iunie, 2: cele şapte scaune atestă pentru Ioan Greb, Coroi Sânmartin afirmaţiile locuitorilor din Câlnic şi Răhău precum şi a altor martori în chestiunea moşiilor lui Ioan, copilul lui Solomon din Câlnic, cumpărate de la Ştefan al lui Luca din Geoagiu (Gyogy) cu 10000 de florini (Z.W. IV, pag.37).
• 1417, octombrie, 20: Roland Lepeş, vicevoievodul Transilvaniei atestă că Petre din Păuca, în numele copiilor şi nepoţilor lui Nicolae din Sântireag a protestat contra lui Ioan Greb din Meteş împotriva împărţirii şi vânzării a trei părţi din posesiunile Vingard, Girbou, Henig, Dumitra, Roşia de Secaş, Ohaba, Ungurei, Ringhel Kirch, Cut şi Binţinţi. În document este menţionată şi Ecaterina lui Jacob, fiica lui Ştefan din Geoagiu (Gyog) - (Z.W. IV, pag.58).
• 1418, martie, 20: regele Sigismund de Luxemburg actualizează documentul capitlului din Alba Iulia din 1417 cu nr. 1801 şi documentul din 1417 nr. 1804 cu documentul voievodului Roland Lepeş din 1417 cu nr.1802, prin donaţia lui Mihail, membru al capitlului din Alba Iulia. În document este menţionată şi Ecaterina lui Iacob, fiica lui Ştefan din Geoagiu (Dyog) - (Z.W. IV pag.63).^[1]

În afara acestor atestări scrise, în aceeaşi perioadă a secolelor XIII,XIV şi XV numele localităţii Geoagiu de Sus este pomenit încă în 24 de documente.