George Guţiu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
| Afiliere religioasă | Episcop român unit cu Roma |
| Funcţia episcopală | |
| Sediul | Cluj-Napoca |
| Titlul | Arhiepiscop "ad personam", emerit de Cluj-Gherla |
| Formulă de adresare | Înalt Preasfinţia Voastră |
| Perioada | 2002 - prezent |
| Predecesor | Iuliu Cardinal Hossu |
| Succesor | Florentin Crihălmeanu |
| Cariera religioasă | |
| Hirotonire preot | 8 decembrie 1948, Bucureşti |
| Hirotonire episcopală | 17 iunie 1990, Cluj-Napoca |
| Episcop consacrator | Alexandru Cardinal Todea |
| Titluri precedente | Administrator apostolic al Arhieparhiei de Făgăraş şi Alba-Iulia (1992 - 1994) |
| Date personale | |
| Data naşterii | 30 martie 1924 |
| Locul naşterii | Vaideiu, comuna Ogra, judeţul Mureş |
George Guţiu (n. 30 martie 1924, Vaideiu, comuna Ogra, judeţul Mureş) a fost primul episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla după relegalizarea BRU în anul 1989. A condus episcopia între anii 1990-2002.
[modifică] Biografia sa până în anul 1990
Arhiepiscopul George Guţiu, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, s-a născut la data de 30 martie 1924, în satul Vaidei, comuna Ogra (jud. Mureş). A urmat în satul natal cinci clase elementare şi apoi patru clase gimnaziale la Liceul "Papiu Ilarian" din Târgu Mureş. Dzpă ocuparea Transilvaniei de Nord de către Ungaria horthystă, ultimele patru clase de liceu le-a urmat, între anii 1940-1944, la Liceul "Titu Maiorescu" din Aiud.
După promovarea examenului de bacalaureat, a fost primit în clerul tânăr al Arhiepiscopiei de Alba Iulia şi Făgăraş, fiind în paralel şi student în anul I la Academia de Teologie Română Unită "Sfânta Treime" din Blaj. După ce a absolvit cei patru ani de studii teologice, în iunie 1948, a promovat şi examenul de licenţă, la care se supuneau doar cei mai buni clerici absolvenţi, majoritatea rezumându-se la titlul ce-l acorda promovarea examenelor obligatorii de "absolvent de teologie" sau "teolog absolvent", suficient pentru a deveni preot de enorie.
Titlul de licenţiat acorda dreptul de a deveni profesor de religie în învăţământul mediu şi era titlul superior ce se putea obţine în învăţământul teologic greco-catolic din ţară. Licenţa în Teologie o puteau acorda doar Academia de Teologie Română Unită din Blaj. Celelalte Academii Teologice grecp-catolice din ţară eliberau un simplu certificat de absolvire, numit "Absolutoriu".
Într-o perioadă foarte dificilă pentru Biserica Greco-Catolică, când mulţi dintre tinerii din generaţia sa au ales o cale de viaţă comodă, străină de chemarea de care au fost învredniciţi, tânărul George Guţiu, deşi abia se publicase Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, de trecere a Bisericii Române Unite în ilegalitate, a cerut şi, la 8 decembrie acelaşi an (1948), a fost hirotonot preot de către arhiepiscopul şi mitropolitul romano-catolic al Bucureştilor, Alexandru Cisar, episcopii greco-catolici fiind arestaţi toţi încă de la sfârşitul lunii octombrie şi încarceraţi la Dragoslavele, în vila de vară a Patriarhului ortodox, transformată în lagăr de concentrare. George Guţiu a rămas în continuare încadrat în clerul Arhidiecezei române unite de Alba Iulia şi Făgăraş.
După hirotonirea sa ca preot, l-a ajutat pe Ordinarius-ul arhidiecezan, mai întâi Pr. George Dănilă, fostul său rector la Academia de Teologie şi apoi Dr. Alexandru Todea, protopopul Reghinului - devenit din noiembrie 1950 episcop - la reorganizarea după pseudo "revenirea" la Ortodoxie a Arhiepiscopiei Blajului şi pregătirea ei pentru trecerea prin prigoană. În acea perioadă a călătorit prin întreaga Arhidieceză, culegând date din parohii şi protopopiate, despre preoţii, călugării, călugăriţele şi credincioşii rămaşi pe baricada rezistenţei, netrecuţi la Ortodoxie, şi despre cei întemniţaţi, reuşind să comunice aceste date Sfântului Scaun, Papei Pius al XII-lea.
În aceeaşi perioadă de libertate, pr. George Guţiu a fost şi îndrumătorul spiritual al Congregaţiei de surori- călugăriţe din Blaj, până la ridicarea acestora şi fixarea lor la Obreja, în fosta mănăstire baziliană de acolo. Fiind urmărit de Miliţie, în anul 1949, pr. George Guţiu a scăpat îmbrăcat într-un halat alb, prin grădina Institutului Recunoştinţei.
La data de 30 ianuarie 1951 a fost arestat la Reghin şi anchetat la Ministerul de Interne din Bucureşti, până la 15 februarie 1952, când, a fost trimis în judecată şi condamnat de către Tribunalul Militar, secţia a II-a Bucureşti, prin sentinţa nr. 104 din 20 februarie 1952, la muncă silnică pe viaţă. Detenţia a executat-o în închisorile cu cel mai greu regim din ţară, adevărate lagăre de exterminare a oponenţilor politici ai regimului comunist: Jilava, Aiud, Piteşti, Dej şi Gherla. A fost eliberat la 4 august 1964, în virtutea Decretului de graţiere a tuturor deţinuţilor politici, emis de regimul comunist pentru a sărbători aniversarea a 20 de ani de la eliberarea de sub fascism.
După eliberarea din închisoare, s-a aşezat în oraşul Târnăveni, unde la început a fost angajat ca muncitor la Întreprinderea de Gospodărire Comunală şi Locativă. Comportarea excepţională la locul de muncă i-a determinat pe superiori săi să ceară recunoaşterea studiilor lui teologice ca studii superioare şi, astfel, George Guţiu a fost promovat economist şi avansat mai târziu economist principal, calitate din care a fost pensionat în anul 1986, la împlinirea vârstei de 62 de ani, de la aceeaşi întreprindere.
În activitatea bisericească s-a remarcat în calitate de colaborator al Mitropolitului Dr. Alexandru Todea, lucrând un timp în calitate de vicar general arhidiecezan.
[modifică] Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla
La data de 3 martie 1990, pr. George Guţiu a fost numit de către Papa Ioan Paul al II-lea în rangul de Episcop titular al Eparhiei de Cluj-Gherla, iar la data de 17 iunie 1990 a fost consacrat ca episcop, prin punerea mâinilor Mitropolitului Dr. Alexandru Todea, asistat de Episcopii sufragani, Ioan Ploscaru al Lugojului şi Lucian Mureşan al Maramureşului. Hirotonirea sa ca episcop a avut loc în cadrul unei Liturghii arhiereşti festive, celebrată pe Stadionul Municipal din Cluj, în prezenţa a peste 15.000 de participanţi, dintre care sute de preoţi îmbrăcaţi în odăjdii, călugări, călugăriţe. Odată cu consacrarea, Mitropolitul i-a trecut noului consacrat puterea ordinară de jurisdicţie, care fusese deţinută până atunci provizoriu de către IPS Alexandru Todea, cu toate drepturile şi îndatoririle ei.
Ca şi în Eparhiile de Oradea şi Maramureş, nici la Cluj nu a avut loc instalarea canonică a Episcopului în Catedrala eparhială, aceasta fiind ocupată în acel moment de către Biserica Ortodoxă Română.
La 20 iulie 1994, ca o recunoaştere a meritelor sale deosebite în apărarea creştinismului în timpul persecuţiei comuniste, Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de Arhiepiscop "ad personam" de Cluj-Gherla. IPS George Guţiu a participat la consacrarea ca episcopi greco-catolici a PS Alexandru Mesian (episcop coadjutor de Lugoj) şi a PS Virgil Bercea (episcop coadjutor de Oradea) la 8 septembrie 1994.
După îmbolnăvirea Cardinalului Todea în urma unui atac cerebral, în anul 1992, conducerea Arhieparhiei greco-catolice de Alba Iulia şi Făgăraş a fost asigurată prin numirea Episcopului de Cluj-Gherla, George Guţiu, ca Administrator Apostolic al întregii Provincii Mitropolitane. Din 4 iulie 1994, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit ca Arhiepiscop al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş şi Mitropolit al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică pe PS Episcop Lucian Mureşan al Maramureşului.
În funcţia de păstor, PS George Guţiu a fost asistat din anul 1997 de către PS Florentin Crihălmeanu, care i-a şi urmat în scaunul episcopal de Cluj-Gherla. La vârsta de 75 de ani, IPS George Guţiu ar fi avut "dreptul" de a se retrage, şi de a se bucura de odihna cuvenită după anii de închisoare şi de pastoraţie activă în fruntea Eparhiei. Doar după trei ani, la 18 iulie 2002, Sfântul Părinte i-a acceptat cererea de retragere, IPS George Guţiu devenind Arhiepiscop emerit.
IPS Arhiepiscop George Guţiu a fost decorat cu Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Mare Cruce de către Preşedintele României în anul 2000.
[modifică] Legături externe
| Predecesor: Iuliu Hossu |
Episcop de Cluj-Gherla 1990 - 2002 |
Succesor: Florentin Crihălmeanu |
