George Tutoveanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol trebuie pus în formatul standard conform manualului de stil.Eticheta aceasta trebuie ştearsă la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna iulie 2006.
George Tutoveanu, (cunoscut sub numele Gheorghe (Iorgu) Ionescu, n. 20 noiembrie 1872, Bârlad; d. 18 august 1957Bârlad) a fost un poet român.
Fiu al cântăreţului bisericesc de la Biserica Domneasca din Bârlad, Gheorghe Ionescu şi al Catincăi Ionescu, care a luptat din greu cu întreţinerea celor şapte copii ai ei: Constantin (devenit grefier la Galaţi), Eliza (viitoarea soţie a comisarului Iancu Grigoriu), Grigore (funcţionar la Ministerul de Interne), Jean (funcţionar la Poştă, care a fost admis la clasa de canto a Conservatorului), Gheorghe (poetul), Bogdan (profesor universitar de Drept (vezi vol. 4 al acestui ciclu) şi Vasile (director la „Măsuri metrice”). Cu excepţia Elizei (care cânta la pian) şi a lui Grigore (care cânta la flaut), ceilalţi cinci copii cântau la vioară. Bunicul poetului era agricultor, proprietarul singurei vii din Dealul Mare-Trestiana.
La 18 august 1957 George Tutoveanu încetează din viaţă în Bârlad, în vârstă de aproape 85 de ani. La 20 august 1957 un car cu boi transporta corpul neînsufleţit al poetului plopilor şi privighetorilor, la cimitirul „Eternitatea” din Bârlad.
[modifică] Legături externe
- [http://acadbd.3x.ro/tutoveanu.htm] Academia Bârlădeană: George Tutoveanu
