Gießen (oraş)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Gießen oraşl. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Gießen (dezambiguizare).

Gießen


Ţară	Germania
Land	Hessen
Regierungsbezirk	Gießen
District	Gießen (district)
Unitate administrativă
Populaţie	73.773 (30. Juni 2006)
Suprafaţă	km²
Densitatea populaţiei	1017 /km²
Altitudine	155-304 m n.m.
Amplasare	50°35′ N 8°40′ E
Cod poştal	35331–35398
Număr de înmatriculare (auto)	GI
Primar	Heinz-Peter Haumann (CDU)
Website	giessen.de

Gießen este un oraş universitar şi centrul administrativ al districtului cu acelaşi nume oraşul fiind pe locul 8 ca mărime în landul Hessen Germania.

Geografie

Panorama din Gießen & o parte din Campusul de ştiinţe naturale JLU

Amplasare

râul Lahn

Vedere din aer: Gießen şi râul Lahn

Oraşul este străbătut de râul Lahn, acolo unde cursul apei îşi schimbă de la sud la vest direcţia. La nord de Gießen pe valea Lahnului se află oraşul Marburg, în vest se găseşte localitatea Westerwald, iar în sud se află Wetterau, munţii Taunus (878 m) fiind în sud-vest, iar în est sunt munţii de origine vulcanică Vogelsberg.
Oraşe învecinate sunt Wetzlar (52.831 loc.) şi Marburg (79.139 loc.) la vest, Fulda (63.958 loc.) la est, Friedberg (28.398 loc.) şi Frankfurt pe Main (659.928 loc.)

Comune vecine

Graniţele Gießenului sunt trasate strâns în jurul oraşului, localitatea suferind din pricina migraţiei permanente a locuitoruilor. Mai jos sunt prezentate comunele vecine începând din vest în direcţia acelor de ceasornic:

Heuchelheim
Biebertal
Wettenberg
Lollar
Staufenberg
Buseck
Fernwald
Pohlheim
Linden
Hüttenberg (Lahn-Dill-Kreis)
Wetzlar (Lahn-Dill-Kreis).

Istoric

Întemeierea aşezării

Cetatea Gießen este întemeiată de Wilhelm von Gleiberg în anul 1152 mutându-se din cetatea Gleiberg aici, la nord-vest la distanţa de 5 km de localitate o parte din cetatea veche există şi azi. In secolul VIII - X este sub stăpânirea francilor de est (Konradinilor), după care urmează domnia Casei de Luxemburg (secolul XI - XIII) prin moştenire va fi obţinut o parte din ţinutul de pe Lahn de Wilhelm von Gleiberg.

Aşezarea devine oraş

Primele dovezi scrise despre localitate datează din 1197, iar în 1248 este Gießen pentru prima oară menţionat ca oraş. In anul 1264 aparţine localitatea de principatul Hessen (un principat de pe cursul mijlociu al Rinului şi Neckarului cu rezidenţa în Gudensberg ulterior în Kassel) în 1300 va fi întemeiată cetatea de azi, în 1325 este întemeiat „oraşul nou” iar din 1370 există în oraş un primar cu un consiliu. Privilegiille comerciale ale unui oraş sunt acordate în anul 1442, primăria veche (din 1450) vor fi distruse prin bombardamentele din 1944.

Înfiinţarea universităţilor

In 1535 Philipp der Großmütige (1504 - 1567) consolidează fortificaţia cetăţii, în acelaşi an i-a naştere „Cimitirul vechi” şi „Cetatea Nouă”.
La data de 27 mai 1560 un incendiu distruge partea de nord a oraşului.
In 1605 este înfiinţat liceul „Gymnasium Ludovicianum” cu o secţie de limbă latină, iar în timpul lui împăratului Rudolf II (1552 - 1612) la data de 19 mai 1607 se înfiinţează Universitatea, doi ani mai târziu i-a naştere „Grădina Botanică” (cea mai veche din Germania) Intre anii 1634 - 1635 o epidemie de pestă decimează populaţia oraşului, în secolul XVIII regiunea este de mai multe ori stăpânită de trupe străine şi pustiită de războaie.

Teatrul

Secolul XIX

Oraşul devine în 1803 capitala provinciei „Oberhessen” din cadrul principatului „Hessen”. In anii 1824 - 1852 predă la Universitate chimistul Justus Liebig (1803 - 1873). Febra Revoluţiei din 1848 a cuprins şi oraşul Gießen un student fiind omorât, un an mai târziu oraşul este legat la reţeaua de cale ferată.
O dezvoltare economică cu o extindere a oraşului are loc în timpul primarului August Bramm (1875-1889), în 1855 este înfiinţată organizaţia pompierilor voluntari, iar din 1867 staţionează în localitate o garnizoană militară.
Intre anii 1879 - 1888 predă la Universitate Wilhelm Conrad Röntgen (fizician german descoperitorul Razelor Roentgen (1845 - 1923)). In 1893 este sfinţită biserica evanghelică „Johanneskirche”, iar în 1907 este deschis un teatru, din 1894 funcţionează sistemul de circulaţie a oraşului prin omnibuse trase de cai, iar din 1909 apare primul tramvai electric.