Glucidă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Zaharidele cunoscute şi sub denumirea de glucide sunt substanţe organice, cu funcţiune mixtă ce au în compoziţia lor atât grupări carbonilice cât şi grupări hidroxilice.
Glucidele constituie o clasă de substanţe foarte importantă atât pentru organismele animale cât şi pentru cele vegetale. Sub aspect biochimic şi fiziologic , glucidele constituie o materie primă pentru sinteza celorlalte substanţe:proteine, lipide, cetoacizi, acizi organici. De asemenea constituie substanţe de rezervă utilizate de către celule şi ţesuturi. Biosinteza lor se realizează prin fotosinteză.
Cuprins |
[modifică] Nomenclatura
Cel care incearcă prima dată să denumească glucidele este C.Schmidt în anul 1844,care le denumeşte hidraţi de carbon,datorită raportului observat între atomii de hidrogen şi oxigen de 2:1.Se propune formula generală de Cn(H 2O)n. Formula propusă are 2 incoveniente:
- Hidrogenul şi oxigenul nu sunt legaţi sub forma de molecule de apă de atomul de carbon
- sunt substanţe de tipul aldehidei formice CH2O, acid lactic C 3(H2O)3, care nu sunt glucide.
Nomenclatura actuală de glucide provine de la grecescul γλικισ (glikis=dulce).Nici această denumire nu este riguros ştiinţifică deoarece glucide cu masă mare(celuloză, amidon) nu au gust dulce.
[modifică] Clasificarea
Are la bază comportarea glucidelor la reacţia de hidroliză:
[modifică] Oze
Cunoscute şi sub denumirea de monoglucide sunt glucidele care prin hidroliză nu pot fi descompuse în molecule mai simple care să posede proprietăţi fizico - chimice caracteristice glucidelor;
[modifică] Ozide
substanţe formate prin unirea mai multor molecule de monoglucide:
- Oligoglucide formate dintr-un număr mic de resturi de monoglucide
- Poliglucide număr foarte mare de monoglucide.
