Gyula (voievod)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gyula (sau Gyla/Jula/Jila) este conducătorul tribului omonim maghiar, numele semnificând şi o importantă demnitate cu caracter laic. Tatăl Şaroltei, mama primului rege maghiar, Ştefan I.
Gyula este menţionat de unguri ca voivod dux magnus et potens în Transilvania pănă în mijlocul secolului al X-lea. Gyula era fiul cel mare a lui Tuhutum, căpitanul lui Árpad care l-a învins pe Gelu şi a format voievodatul Transilvaniei. Teritoriul era până la Tisa, pentru apărarea împotriva duşmanilor unguri din Panonia.
Gyula şi-a stabilit reşedinţa la Alba Iulia (Bălgrad (slavona veche, preluat de români pîna în epoca Şcolii Ardelene). În anul 953 trece la creştinism, primind botezul la Constantinopol, de unde îl va aduce pe grecul Ierotei (Hieroteus) pe scaunul unui episcopat bizantin de Alba Iulia, disputat în istoriografie. În jumătatea a doua a secolului X politica sa manifestă tendinţe centrifuge faţă de centrele de putere din Câmpia Panoniei şi a dat adăpost refugiaţiolor politici şi religioşi, fapt pentru care în anul 1003 va fi atacat şi dus în captivitate de nepotul său, regele Ştefan I al Ungariei.
| Predecesor: Tuhutum |
Principe al Transilvaniei înainte de 953 - 1003 |
Succesor: Ocupaţia Regatului Ungariei |
 |
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa. |
