Haig Acterian
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Haig Acterian (n. 5 martie 1904; d. 8 august 1943) este primul născut dintre fraţii Acterian, un faimos regizor din perioada interbelică. Este fratele lui Arşavir Acterian şi al lui Jeni Acterian. A fost coleg cu Mircea Eliade la liceul Spiru Haret din Bucureşti, şi este unul dintre personajele Romanului adolescentului miop.
Cuprins |
[modifică] Biografie
A debutat cu versuri, semnate cu pseudonimul Mihail, în revista Vlăstare a liceului Spiru Haret, editată chiar de viitorul istoric al religiilor, Mircea Eliade. S-a căsătorit cu actriţa Marietta Sadova, una dintre marile actriţe de dramă ale Teatrului Naţional din Bucureşti. Deşi era tentat iniţial să dea examen de admitere la Conservator şi să studieze muzica, se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică la clasa Luciei Sturdza Bulandra, pe care îl absolvă cu brio. Examenul de absolvire l-a reprezentat un rol in piesa lui Adrian Maniu Meşterul Manole. De altfel, romanul indian al fostului său coleg de liceu, Mircea Eliade Isabel şi apele Diavolului era dedicat "Prietenului Mihail şi oarbei Lalu", Lalu fiind o cerşetoare oarbă pe care Eliade a întîlnit-o în vremea cînd locuia în Rippon Street.
[modifică] Teatrul şi filmul. Regizor, cronicar dramatic, monograf
Haig Acterian va deveni ulterior primul regizor diplomat de film din România, după ce a urmat un curs de specializare la Roma, în studiourile Cinecitta. A corespondat cu Edward Gordon Craig, un regizor şi teoretician al teatrului modernist englez, considerat unul din părinţii teatrului modernist european. A scris mai multe cărţi de teatru, din care le amintim doar pe cele mai importante: Pretexte pentru o dramaturgie românească cu o prefaţă de Edward Gordon Craig (Vremea 1936), Gordon Craig si ideea in teatru (Vremea 1936), După un veac de teatru românesc, (Bucovina 1937), Organizarea teatrului (Bucovina 1938), Shakespeare (Ed. Fundatiilor Regale, 1938), Limitele artei, (Atelierele Grafice Luceafarul, 1939).
Alături de colegii săi de generaţie, Mihail Sebastian şi Camil Petrescu, cel cu care împărtăşea interesul pentru Craig şi teatrul experimental sau de avangardă, a fost unul dintre cei mai prestigioşi cronicari teatrali interbelici. Este autorul primei monografii William Shakespeare, Shakespeare, scrisă şi publicată în limba română.
[modifică] Afilieri politice
Se pare că a fost convins de Mihail Polihroniade să devină membru al Partidului Legionar. S-a înscris în acest partid în 1936, după ce înainte a colaborat la revista Bluze albastre, principalul hebdomadar al Partidului comunist. Din acest motiv doctrinar este arestat imediat după Rebeliunea legionară din ianuarie 1941. A deţinut funcţia de director al Teatrului Naţional din Bucureşti în timpul guvernului legionar condus de Horia Sima. După înăbuşirea rebeliunii legionare de către trupele Mareşalului Antonescu, este aruncat în penitenciarul de la Lugoj unde va reuşi să finalizeze între 1941-1943, cea de-a doua monografie despre Molière, publicată abia după 1989. După intervenţa actriţei Marrieta Sadova pe lângă regele Carol al-II-lea, soţia sa, este eliberat din închisoare. Va fi trimis pe Frontul de Răsărit, unde va muri în prima linie la Kuban, în 8 august 1943. Marietta Sadova nu se va recăsători după moartea sa.
[modifică] Opera
[modifică] Sub pseudonim
- Mihail, Agonia, 1929, versuri
- Mihail, Urmare, 1936, versuri
[modifică] Sub nume propriu
- Haig Acterian, Dragoste şi viaţă în lumea teatrului, Buc., Arta Grafică, 1994
- Haig Acterian, Gordon Craig şi ideia în teatru, Ed. Vremea 1936
- Haig Acterian, Pretexte pentru o dramaturgie românească, cu un cuvânt înainte de Gordon E. Craig, Bucureşti, Ed. Vremea, 1936
- Mihail, Urmare, versuri, Bucureşti, Institutul de arte grafice, 1936
- Haig Acterian, După un veac de teatru românesc, Ed. Bucovina, 1937
- Haig Acterian, Shakespeare, Bucureşti, Ed. Fundaţiilor Regale, 1938
- Haig Acterian, Organizarea teatrului, Ed. Bucovina, 1938,
- Haig Acterian, Limitele artei
- Haig Acterian, Cealaltă parte a vieţii noastre, Iaşi, Institutul european, 1991
- Haig Acterian, Moliere
- Haig Acterian, Scrieri despre teatru - publicistica
[modifică] Referinţe
- ro "Haig Acterian în prag de centenar" ("Haig Acterian Approaching His Centennial") at Ararat online, nr. 284-285
- Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucharest, 1995
- ro Marta Petreu, "Generaţia '27 între Holocaust şi Gulag" (I), in Revista 22, February 2003
[modifică] Legături externe
- ro Mircea Handoca, Convorbiri cu şi despre Mircea Eliade on [http://autori.humanitas.ro Autori pagina of the Editurii Humanitas
[modifică] Legături externe
- Fişa completă a biografiei lui Haig Acterian la [1]
- Mircea Eliade, Corespondenţă. Asia, Europa, America, vol. 1, scrisoarea către Emil Botta, Editura Humanitas, 1999
- Mircea Eliade, Memorii, două volume, 1991 (autobiografia sa)
