Horpaz, Iaşi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Horpaz aparţine comunei Miroslava, se află la 11 km de judeţul Iaşi- Moldova, România şi a fost atestat în anul 1646. Se află în zonă de podiş cu înalţimi reduse. Condiţiile favorabile pentru apariţia şi dezvoltarea satului au fost pământul fertil, apropierea de o sursă de apă (iazul Ezăreni) şi apropierea de un târg- zonă intens circulată (Iaşi). La început, satul a fost de tip risipit, fiind locuit de circa 4-5 familii. Urmaşii acestor familii au împărţit moşia moştenită, redistribuind-o (terenul moştenit devine vatră şi o nouă moşie). Astfel, prin creşterea demografică, redistribuirea terenului şi/sau vinderea lui, satul a devenit de tip răsfirat-adunat. Contextul geografic este variat. La intrarea în sat (dreapta de la şoseaua principală) începe primul deal (colină), la baza căruia se află moara satului, iar în vârful acestuia este o bifurcaţie care separă satul vechi, cu case bătrâneşti, de cel nou. Satul nou se continuă pe braţul stang, pe un fel de platformă, în timp ce satul vechi se continuă în vale. Satul vechi mai are două dealuri, unul întrerupt (după o pantă ascendentă urmează o platformă mai mică, apoi se continuă panta); dupa al doilea deal, în faţa şcolii primare a satului, este o a doua bifurcaţie care separă Horpaz de Dancăş. În continuarea drumului principal din sat este o ieşire (cotitură la dreapta), un drum cu podeţ peste şanţul de ploaie, care duce la moşia satului (recent, s-a mai vândut din teren şi a devenit vatră). În cadrul ultimului deal este un ultim drum-anexă, spre biserica satului (ctitorită de vechile familii din sat şi de actualul morar al satului, care a construit un praznicar şi a donat o staţie de amplificare). Satul vechi se termină cu "câmpul", o platformă goală, unde sătenii îisşi mai duc caii să pască. Tot aici, în panta abruptă care face legatura dintre câmp şi pădure este groapa de gunoi. Pădurea (în panta mai lină) face legătura dintre sat şi iazul Ezăreni. Horpaz are in jur de 600-700 ha si 1900 de locuitori, legatura cu orasul facandu-se pe rutele vechi. În Horpaz se practică în general economia de subzistenţă, fiind astfel un sat cu funcţie mixtă. Sătenii cultivă viţa-de-vie în moşia din vatră şi câteva dintre fructele şi legumele necesare în gospodărie zilnic (roşii, mazăre, câteva rânduri de cartofi, morcovi, ceapă, bame, mărar, pătrunjel), pomi fructiferi (vişini, cireşi- albi în general şi amari, caişi, gutui). Pe moşia propriu-zisă se cultivă porumb, cartofi, bostani, bostănei şi eventual nutreţ pentru animale, precum lucerna, pentru refacerea terenului. La intrarea în sat a fost, până în 2000, şi o livadă de meri. Sătenii mai cresc animale, însa doar pentru consum propriu sau povară, satul având un grup de vacari care se ocupă de vite şi cai (îi duc în padure la păscut, pe paşunea de lânga izvor). Se comercializează în cantităţi mici toate roadele. Casele bătrâneşti sunt construite din chirpici, iar acoperişul are panta mică, întrucât precipitaţiile sunt reduse. Casa tradiţională este alcatuită dintr-un hol, o bucatarie de iarna şi/ sau una de vară, cameră de zi/ dormitor şi odaie de curat, unde de regulă era ţinută zestrea.
IS Acest articol despre o localitate din judeţul Iaşi este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.
IS Acest articol despre o localitate din judeţul Iaşi este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.
