Ion Agârbiceanu (scriitor)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Agârbiceanu - (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos - d. 28 mai 1963, Cluj) a fost un scriitor, ziarist şi romancier român, adept al Semănătorismului, parlamentar, academician, preot greco-catolic.
[modifică] Studii
- Studii gimnaziale la Blaj (1892 - 1900), superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900 - 1904).Din ([1901]] - 1902, începe să colaboreze cu poezii la ,,Tribuna" Sibiu, ,,Gazeta Transilvaniei" Braşov, ,,Familia" Oradea, ,,Drapelul" Lugoj. În anul 1903, începe colaborarea la revista ,,Sămănătorul" cu Legendă în versuri.
- Sub-prefect la Internatul de băieţi din Blaj (1904 - 1905);
- În septembrie 1905, se înscrie la Facultatea de Litere din Budapesta, secţia de limbi clasice, română şi istorie; audiază frecvent şi activează la toate cursurile organizate de Societatea ,,Petru Maior". Spre sfârşitul anului, revista Luceafărul îi tipăreşte primul său volum de schiţe şi povestiri intitulat ,,De la Ţară".
- Preot paroh în Bucium - Sasa, judeţul Alba, (1906 - 1910), apoi în Orlat, judeţul Sibiu (1910 - 1919); retras în timpul primului război mondial în Moldova, de unde a fost evacuat în Rusia, fiind pentru un timp preot militar in corpul voluntarilor ardeleni (1917 - 1918);
- După 1918 a fost director al ziarului “Patria” din Cluj (1919 - 1927), apoi al ziarului “Tribuna” din Cluj (1938 - 1940).
- A deţinut mai multe functii politice în Primul Parlament al României întregite (prima dată în 1919, apoi în 1922 - 1926), mai târziu a fost senator şi vicepreşedinte al Senatului.
- A fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania (1919).
- A fost preot şi protopop în Cluj (din 1930), canonic al Episcopiei de Cluj-Gherla (din 1931).
- Pentru activitatea sa literară, ales membru corespondent (1912), apoi activ (1925) al Astrei, secretar general al secţiilor literare-ştiinţifice ale Astrei (1925 - 1940), cu un rol însemnat în Adunările generale anuale ale acesteia, fiind un timp redactor al revistei "Transilvania."
- A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1919, apoi membru titular al aceleiaşi Academii în 1955 la Secţia de ştiinţe istorice, ştiinţa limbii, literatură şi artă.
- A fost membru în Comitetul de conducere al Societăţii Scriitorilor, până la moarte a fost şi preşedinte al Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat (începând cu 1921).
- A primit premiul naţional pentru proză în 1927, “Ordinul Muncii”, pentru merite deosebite, ” în domeniul creaţiei literare “ în 1954, ordinul “Steaua Republicii”, clasa I în 1962, a fost sărbătorit oficial cu ocazia a 80 ani de viaţă.
- La 28 mai 1963 se stinge din viaţă la Clinica Medicală din Cluj, în urma unui infract miocardic. Necrologul semnat de Academie şi de Uniunea Scriitorilor evidenţiază bogata şi îndelungata sa activitate - peste şase decenii - pe tărâm literar. La mitingul de doliu, ţinut la Cluj, la 31 mai îi omagiază personalitatea Iorgu Iordan, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Mircea Zaciu.