Ion Gheorghe (poet)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Gheorghe (n. 16 august 1935 la Florica) este un poet şi cercetător român contemporan.
Cuprins |
[modifică] Studii
- până în 1952 - Şcoala Pedagogică din Buzău
- 1952 - 1954 - Şcoala de Literatură „M Eminescu" din Bucureşti
- Facultatea de filologie a Universităţii din Bucureşti
[modifică] Activitate culturală
- jurnalist la Albina, Drumul belşugului, Luceafărul
- 1992 - funcţionar la Ministerul culturii
- 1994 - 1996 - ataşat cultural la Ambasada României din Beijing
- a dezvoltat o teorie originală despre istoria naţională, nerecunoscută de cercurile academice
[modifică] Cărţi publicate
- Pâine şi sare, Bucureşti, 1957
- Căile pământului, Bucureşti, 1960
- Ţara rândunelelor, Bucureşti, 1963
- Cariatida, Bucureşti, 1964
- Nopţi cu lună pe Oceanul Atlantic, Bucureşti, 1966
- Zoosophia, Bucureşti, 1967
- Vine iarba, Bucureşti, 1968
- Cavalerul trac, Bucureşti, 1969
- Mai mult ca plânsul. Icoane pe sticlă, Bucureşti, 1970
- Megalitice, Bucureşti, 1972
- Avatara, Bucureşti, 1972
- Poeme, Bucureşti, 1972
- Cultul Zburătorului, Bucureşti, 1974
- Noimele, Bucureşti, 1976
- Dacia Feniks, Bucureşti, 1978
- Proba logosului, Bucureşti, 1979
- Cenuşile, Bucureşti, 1980
- Elegii politice, Bucureşti, 1980
- Zicere la zicere, Bucureşti, 1982
- Scripturile, Bucureşti, 1983
- Joaca jocului, Bucureşti, 1984
- Şi mai joaca jocului, Bucureşti, 1985
- Condica în versuri, Bucureşti, 1987
- Zalmoksiile, Bucureşti, 1988
- Muzaios, Bucureşti, 2001
- Elegii politice, Bucureşti, 2002
- Cogaioanele – Munţii Marilor pontifi, Bucureşti, 2004.
