Ionel Teodoreanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Medievală |
||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română |
||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
| Toate articolele din serie | ||
| editează | ||
Ionel Teodoreanu -- (n.6 ianuarie, 1897 - d.1954) este un romancier şi avocat român interbelic, cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copilăriei şi adolescenţei.
Cuprins |
[modifică] Scurtă fişă biografică
S-a născut în Iaşi la 6 ianuarie 1897, în casa părinţilor săi de pe strada Ştefan cel Mare. Este cel de-al doilea fiu al avocatului Osvald Teodoreanu şi al Sofiei Muzicescu Teodoreanu, profesoară de pian la conservator. Bunicii sunt, dinspre tată, Alexandru Teodoreanu (magistrat) şi Elencu Teodoreanu, iar dinspre mamă, Gavril Muzicescu (director al conservatorului şi conducătorul corului mitropoliei) şi Ştefania Muzicescu. Fraţii săi sunt Alexandru O. Teodoreanu - Păstorel şi Laurenţiu Teodreanu (Puiu), fratele mai mic, mort pe frontul francez în 1918. Absolvă Liceul Naţional din Iaşi în 1916. Spre sfârşitul anului 1918, tânărul Ionel Teodoreanu o cunoaşte pe viitoarea sa soţie, Maria Ştefana Lupaşcu, Lily. Cunoştinţa are loc la Iaşi, în împrejurările tulburi ale refugiului, prin intermediul fiicelor lui Delavrancea, cu care tînăra Lily este rudă apropiată. La rândul lor fiicele Delavrancea frecventează aceleaşi medii ieşene pe care le frecventează şi familia Teodoreanu, dată fiind, între altele, şi pasiunea pentru muzică a Cellei Delavrancea, cât şi a Sofiei Teodoreanu, mama viitorului scriitor.
Apropierea dintre cei doi tineri se produce pe terenul comun al pasiunii pentru literatură, pasiune concretizată atât in setea de lectură, cât şi în înclinaţia pentru scris. La doi ani după terminarea liceului, Ionel Teodoreanu promovează în trei sesiuni consecutive, toate examenele din cei trei ani de studii ai Facultăţii de Drept de la Universitatea din Iaşi. În 1920 se căsătoreşte cu Ştefana Lupaşcu (scriitoarea Ştefana Velisar Teodoreanu, ceremonia având loc în casa familiei Teodoreanu, de pe strada Kogălniceanu, în Iaşi. Un an mai târziu, la 3 februarie 1921 se nasc cei doi fii gemeni Ştefan si Osvald.
[modifică] Activitatea literară
Debutează în "Însemnări literare" 1919 cu Jucării pentru Lily. Debut editorial cu volumul de nuvele Uliţa copilăriei (1923). Este legat, ca şi fratele sau Păstorel Teodoreanu, eminent epigramist, de grupul "Viaţa Românească", tutelat de Garabet Ibrăileanu. Acesta scrie o cronică entuziastă la publicarea romanului La Medeleni.
A scris în jur de 20 de cărţi în proză, dar a avut cel mai mare succes de public, mai ales în rândul tineretului şcolar, cu romanul în trei volume La Medeleni (1925 - 1927). Critica a subliniat prospeţimea condeiului său în evocarea copilăriei şi a adolescenţei exuberante.
Criticul literar George Călinescu îi ironiza stilul încărcat, uşor baroc, poreclindu-l "Metaforel" şi îi desfiinţează în "Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent" cele trei romane ale ciclului "La Medeleni". Călinescu creează chiar şi un verb pentru a desemna stilul lui Teodoreanu, a "medeleniza". Presărând cele trei părţi ale cărţii cu întâmplări din propria viaţă, se pierde subtil în analiza sufletului omenesc. Creează câteva tipuri memorabile de fete (Olguţa, Monica) (vezi studiul lui Garabet Ibrăileanu ). În ciuda ironiilor lui Călinescu putem spune că romanul emană viaţă, învăluindu-şi cititorii într-un voal al poeziei sufletului adolescentin. Ionel Teodoreanu e un minunat evocator al vieţii şi gândirii copiilor, mici şi mari.
Întrebat ce prozatori din generaţia ivită după cel dintâi război mondial i-au reţinut atenţia, Liviu Rebreanu menţiona printre primii, pe Ionel Teodoreanu, căruia îi transmit salutul si mulţumirea mea pentru toate paginile pe care le-a scris si pe care le-am citit cu atât mai mare plăcere cu cât eu nu le-aş fi putut scrie niciodată (Felix Aderca, Mărturia unei generatii, Editura Ciornei, Bucureşti 1929)
[modifică] Romane Publicate
- La Medeleni 1924
- Turnul Milenei 1928
- Bal mascat 1929
- Fata din Zlataust 1931
- Golia
- Crăciunul de la Silvestri 1934
- Lorelei 1934
- Arca lui Noe 1936
- Secretul Anei Florentin 1937
- Fundacul Varlamului 1938
- Prăvale Baba 1939
- Ce-a vazut Ilie Pânişoară 1940
- Tudor Ceaur Alcaz vol. I-IV 1940-1943
- Hai-Diridam 1945
- La porţile nopţii 1946
- Zdrulă si Puhă 1948
[modifică] Scrieri cu caracter memorialistic
- Uliţa copilăriei
- În casa bunicilor
- Întoarcerea în timp
- Masa Umbrelor
[modifică] Bibliografie
Nicolae Ciobanu, Ionel Teodoreanu, viaţa şi opera, Editura Minerva, Bucureşti 1970
