Lingvistică computaţională
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu există un consens general asupra a ce înseamnă lingvistica computaţională. Există o plajă largă în definirea acestui domeniu, începînd cu definiţia foarte generală dată de WordNet: "utilizarea calculatorului în cercetarea lingvistică" şi definiţia ACL: "modelarea limbajului natural din perspectivă computaţională", pînă la definiţia dată prin enumerarea domeniilor acestor. Sensul conceptului de lingvistică computaţională este foarte apropiat de (şi uneori confundat cu) ingineria limbajului şi prelucrarea limbajului natural.
Totuşi, se remarcă o trăsătură comună a acestor încercări de clarificare, şi anume faptul că se consideră că lingvistica computaţională reprezintă un domeniu interdisciplinar în care se îmbină metode ale ştiinţei calculatoarelor (uneori restrîns la domeniul inteligenţei artificiale) în cercetarea şi aplicaţia lingvistică. De asemenea, există interferenţe cu psihologia cognitivă şi cu logica matematică.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Lingvistica computaţională îşi are originea în încercarea de a crea unelte care să permită traducerea automată a unor texte dintr-o limbă într-alta. Aceste cercetări au luat avînt în anii '50, crezîndu-se că o dată cu inventarea calculatorului electronic, se va putea folosi capacitatea de calcul a acestora. Eşecul acestei abordări simpliste a traducerii automate a creat premisele cercetării mai amănunţite în acest domeniu.
[modifică] Direcţii de cercetare
Avînd în vedere multitudinea problemelor ridicate de limbajul natural este de aşteptat ca direcţiile de cercetare să fie variate. O încercare de clasificare a acestora ar putea fi (folosind drept criteriu orientarea):
- Text
- Crearea corpus-urilor lingvistice
- Metode de sumarizare automată
- Analiza limbajului natural
- pe plan fonologic
- pe plan morfologic
- pe plan sintactic
- pe plan semantic
- pe plan pragmatic
- Generarea limbajului natural
- Informaţie
- Clasificarea documentelor
- Extragerea informaţiei
- Înţelegerea textelor
- Voce
- Analiza semnalului vocal
- Recunoaşterea semnalului vocal
- Generarea semnalului vocal
- Recunoaşterea vorbitorului
- Dialog
- Sisteme de interogare şi răspuns
- Sisteme de traducere asistată
- Sisteme de control bazate pe comenzi vocale
