Lucian Blaga

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Medievală Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană

Scriitori români

Listă de autori de limbă română Scriitori pe categorii Romancieri - Dramaturgi Poeţi - Eseişti Nuvelişti - Proză scurtă

Portal România

Portal Literatură

Proiectul literatură

Toate articolele din serie

editează

Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, d. 6 mai 1961 la Cluj) a fost un filozof, jurnalist, poet, dramaturg, traducător, profesor universitar şi diplomat român, personalitate culturală majoră a României interbelice. În anul 1936 a fost numit membru titular al Academiei Române.

Cuprins 1 Biografie 2 Studii 3 Activitate publică şi academică 4 Activitatea diplomatică 5 Luntrea lui Charon 6 Cronologie 7 Opere publicate 8 Versuri 9 Dramaturgie 10 Filosofie 11 Aforisme 12 Proza 13 Eseuri si volume de studii filosofice 14 Lecturi suplimentare

[modifică] Biografie

Urmează şcoala primară germană în Sebeş (1902–1906) şi liceul "Andrei Şaguna" în Braşov (1906–1914).

Debutează în ziarele arădene Tribuna cu poezia „Pe ţărm“ (1910) şi in Românul cu studiul Reflecţii asupra intuiţiei lui Bergson (1914). Urmează cursurile Facultăţii de Teologie din Sibiu şi Oradea (1914–1916).

Studiază filozofia şi biologia la Universitatea din Viena (1916–1920), obţinând titlul de doctor în filozofie şi biologie. Revine în ţară în ajunul Marii Uniri.

Publică la Sibiu placheta de versuri Poemele luminii şi culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu (1919).

Prima dramă, Zalmoxe, îi apare în ziarul Voinţa (1920).

Academia Română îi decernează Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj îi premiază piesa Zalmoxe (1922).

I se tipăresc primele traduceri de poezie în limba germană în revista cernauţeană Die Brucke (1922)( Podul).

Redactor la ziarele Voinţa si Patria, membru in comitetul de directie al revistei Cultura, colaborator permanent la publicatiile Gândirea, Adevarul literar şi artistic si Cuvântul (1922–1926).

Academia Română îi conferă Marele Premiu „'C. Hamangiu pentru "opera dramatică şi poetică" (1935). Este ales membru activ al Academiei Române (1936).

După Dictatul de la Viena se află in refugiu la Sibiu, însoţind Universitatea din Cluj (1940–1946). Conferenţiază la Facultatea de Litere şi filosofie din Cluj (1946–1948).

Are un rol major în educarea tinerilor care fac parte din "Cercul literar de la Sibiu" şi o influenţă majoră asupra lui Ion Desideriu Sârbu.

Personalitate impunătoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, personalitate polivalentă, umanist, filosof, scriitor, profesor universitar, diplomat, a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa în universalitate. S-a născut la 9 mai 1895, la Lancrăm, lângă Alba Iulia, într-o familie de preoţi.

Copilăria i-a stat, după cum mărturiseşte el însuşi, "sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului", viitorul poet - care se va autodefini mai târziu intr-un vers celebru "Poetul Lucian Blaga e mut ca o lebădă" - neputând să vorbească până la vârsta de patru ani.

Primele clase le-a făcut la Sebeş (1902 - 1906), după care a urmat Liceul "Andrei Şaguna" din Braşov (1906 - 1914), unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat românesc de teoria dramei.

[modifică] Studii

În anul izbucnirii primului război mondial, şi-a început studiile de teologie la Sibiu, pe care le-a finalizat cu licenţă în 1917. Între 1917 şi 1920 a frecventat cursurile Universităţii din Viena, unde a studiat filozofia obţinând şi doctoratul.

[modifică] Activitate publică şi academică

Revenit în România reîntregită, s-a dăruit cauzei presei româneşti din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj şi Banatul din Lugoj.

A fost ales membru al Academiei Române în 1937. Discursul de recepţie şi l-a intitulat Elogiul satului românesc.

În 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutată temporar la Sibiu în anii ce au urmat dictatului de la Viena (1940 - 1944). La Sibiu redactează, începând cu 1943, revista Saeculum, care va apărea un an.

[modifică] Activitatea diplomatică

În 1926 a intrat în diplomaţie ocupând succesiv posturi de ataşat cultural la legaţiile ţării noastre din Varşovia, Praga, Lisabona, Berna şi Viena. A fost ataşat şi consilier de presă la Varşovia, Praga şi Berna (1926–1936), subsecretar de stat la Ministerul de Externe (1936–1938) şi ministru plenipotenţiar al Romaniei în Portugalia (1938–1939).

[modifică] Luntrea lui Charon

Din 1948, fiind îndepărtat de la catedră, a lucrat în cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei ca bibliotecar. Devine cercetător la Institutul de istorie şi filosofie (1949–1951). Apoi bibliotecar-şef (1951–1954) şi director-adjunct (1954–1959) la filiala clujeană a Bibliotecii Academiei. Este înmormântat în satul natal.

A trecut la cele veşnice pe 6 mai 1961, fiind înmormântat la Lancrăm chiar în ziua sa de naştere.

[modifică] Cronologie

• 1895 - 9 mai - Lucian Blaga se naşte în Lancrăm, lângă Alba Iulia, fiind al nouălea copil al unei familii de preoţi. El va începe şcoala în satul natal, dar va face şcoala primară în Sebeş şi liceul în Braşov. Încă de acum devine familiar cu opera lui Friedrich Schiller.
• 1909 - După moartea tatălui, familia se mută la Sebeş. De asemenea, în acest an, Lucian Blaga debutează.
• 1911 - Călătoreşte în Italia, unde îşi petrece timpul în librării, căutând cărţi de filosofie, şi vizitând vestigiile istorice ale acestei ţări.
• 1914 - 1917 - Urmează cursurile Facultăţii de Teologie din Sibiu.
• 1916 - În timpul verii, Blaga vizitează Viena, unde descoperă expresionismul.
• 1917 - Îşi ia examenul de licenţă în teologie. În toamnă îşi începe cursurile la Viena în vederea doctoratului.
• 1920 - Îşi ia doctoratul în filosofie la Facultatea de Filosofie din Viena.
• 1921 - Începe o intensă activitate publicistică, şi primeşte premiul Adamachi al Academiei Române.
• 1924 - 1925 - Locuieşte în Lugoj.
• 1928 - Este numit ataşat de presă la Legaţia Română din Berna.
• 1932 - Este secretar de presă şi apoi consilier la Legaţia Română din Viena.
• 1933 - Mama poetului, Nina Blaga, moare la Sibiu la vârsta de 74 de ani.
• 1935 - Primeşte premiul C. Hamagiu al Academiei Române pentru activitatea dramatică şi poetică din ultimii ani.
• 1936 - Lucian Blaga este ales membru titular al Academiei Române.
• 1937 - Este transferat la Legaţia Română din Berna ca şi consilier de presă.
• 1938 - Este numit ministru în Portugalia.
• 1943 - La Sibiu redactează revista Saeculum, care va apărea până în 1944.
• 1949 - Academia Română îi încredinţează lui Lucian Blaga redactarea a două capitole din Istoria Filosofiei Româneşti.
• August 1949 - fratele poetului, Login Blaga, moare în Sibiu.
• 1951 - Este numit bibliotecar şef la Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj.
• 1953 - Lucrează ca bibliotecar.
• 1954 - Este numit director adjunct al Bibliotecii Academiei.
• 1958 - Apare primul volum din Opere de G.E. Lessing în traducerea lui Lucian Blaga.
• 1960 - Este internat în spital la Cluj.
• 1961 - pe 6 mai - Lucian Blaga moare. Este înmormântat de ziua lui, pe 9 mai, în cimitirul din Lancrăm.

[modifică] Opere publicate

[modifică] Versuri

• Poemele luminii (1919),
• Paşii profetului (1921),
• În marea trecere (1924),
• Laudă somnului (1929),
• La cumpăna apelor (1933),
• La curţile dorului (1938),
• Nebănuitele trepte (1943),
• Poezii (1962) - volum postum cuprinzând ciclurile:
  • Mirabila sămânţă,
  • Vară de noiembrie şi
  • Stihuitorul

• Tot postum au apărut şi ciclurile:
  • Vârsta de fier 1940-1944
  • Cântecul focului
  • Corăbii cu cenuşă
  • Ce aude unicornul

[modifică] Dramaturgie

• 1921
  • Zamolxe, mister păgân
• 1923
  • Tulburarea apelor
• 1925
  • Daria
  • Ivanca(Fapta)
  • Învierea

• 1927
  • Meşterul Manole

• 1930
  • Cruciada copiilor
• 1934
  • Avram Iancu
• 1944
  • Arca lui Noe

• 1964 postum aparând
  • Anton Pann

[modifică] Filosofie

Creaţia filosofică este grupată în trei trilogii:

• Trilogia cunoaşterii (1943) - vol. 1 Eonul dogmatic , vol. 2 Cunoasterea luciferica vol. 3 Cenzura transcendenta

• Trilogia culturii (1944)
• Trilogia valorilor (1946)
  • • Din păcate, cea de-a patra si de-a cincea trilogie, Trilogia cosmologică, Trilogia pragmatică au rămas în stadiul de proiect.

[modifică] Aforisme

Aforismele lui Lucian Blaga sunt grupate in volumele:

• Pietre pentru templul meu
• Discobolul
• Elanul insulei

[modifică] Proza

• Hronicul şi cântecul vârstelor, volum autobiografic
• Luntrea lui Charon, roman, volum autobiografic

[modifică] Eseuri si volume de studii filosofice

• Cultură şi cunoştinţă (1922)
• Filosofia stilului (1924)
• Fenomenul originar
• Feţele unui veac (1925)
• Ferestre colorate
• Daimonion (1926)
• Eonul dogmatic (1931)
• Cunoaşterea luciferică (1933)
• Censura transcendentă (1934)
• Orizont şi stil
• Spaţiul mioritic (1936)
• Elogiul satului românesc
• Geneza metaforei şi sensul culturii (1937)
• Artă şi valoare (1939);
• Diferenţialele divine (1940)
• Despre gândirea magică (1941)
• Religie şi spirit
• Ştiinţă şi creatie (1942)
• Despre conştiinţa filosofică (1947)
• Aspecte antropologice (1948)
• Gândirea româneasca în Transilvania in secolul al XVIII-lea (1966)
• Zări şi etape (1968)
• Experimentul şi spiritul matematic (1969)
• Isvoade (1972)
• Fiinţa istorică (1977)

[modifică] Lecturi suplimentare

• Bãlu, Ion (1986). Lucian Blaga, Bucureşti, Editura Albatros
• Bãlu, Ion, (1995-1999). Viaţa lui Lucian Blaga, Fundaţia Culturală Libra, 4 volume,
• Ganã, George (1976). Opera literarã a lui Lucian Blaga, Bucureşti, Editura Minerva,
• Lucian Blaga interpretat de..., Bucureşti, Editura Eminescu, 1981,
• Mihãilescu, Dan C. (1984). Dramaturgia lui Lucian Blaga, Cluj Napoca: Editura Dacia,
• Pop, Ion (1981). Lucian Blaga - universul liric, Bucuresti: Cartea Românească,
• Todoran, Eugen (1981-1983). Lucian Blaga, mitul poetic, 2 vol., Timisoara: Facla, 1985
• Bãlu, Ion, Blaga Dorli (1999) . Lucian Blaga, supraveghet de Securitate, Timişoara, Ed. Echinox.