Madeira

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la arhipeleagul portughez Madeira. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Madeira (dezambiguizare).

Região Autónoma da Madeira
(Regiunea Autonomă Madeira)


(în detaliu)	(în detaliu)

Detaliu

Deviza regiunii autonome:
Das ilhas, as mais belas e livres
(în portugheză: Ale insulelor, cele mai frumoase şi libere)

Alte oraşe

Porto Santo, Machico, Santa Cruz, Câmara de Lobos, Santana, Ribeira Brava, Caniço

Suprafaţă

797 km²

Populaţie
- totală (1991)
- Densitate

cca. 250 000 loc.
313 loc./km²

Numărul de consilii locale

Cel mai înalt vârf

Pico Ruivo (1862 m)

Preşedinte

Alberto João Jardim

Autonomie din

Euro ^[1]

Imn

A Portuguesa (naţional)
Hino da Região Autónoma da Madeira (local)

^ Înainte de 2002: escudo portughez

Madeira (din portugheză madeira, însemnând pădure) este un grup de insule portugheze din nordul oceanului Atlantic. Constând în două insule locuite, Madeira şi Porto Santo şi trei insule nelocuite, formează împreună cu Ilhas Selvagens (Insulele Sălbatice) Regiunea Autonomă Madeira. Arhipeleagul este situat la aproximativ 580 km de coasta africană şi la 860 km de Lisabona, capitala Portugaliei. Madeira constitutuie o regiune ultraperiferică a Uniunii Europene.

Harta Madeirei

[modifică] Istorie

Insulele erau cunoscute cartaginezilor sub numele de Al Aghnam (Insulele animalelor mici). În urma unei furtuni în 1418, ajung pe insule navigatorii portughezi João Gonçalves Zarco şi Tristão Vaz Teixeira. Numele de Madeira provine de la cuvântul portughez madeira care înseamnă pădure. Insula cea mare, ce poartă acest nume, era iniţial acoperită de păduri seculare, care au fost defrişate şi arse ulterior, pentru a face loc plantaţiilor şi culturilor de cereale. Gonçalves, care a pus bazele oraşului-port Funchal este înmormântat în catedrala Santa Clara din acelaşi oraş. Cristofor Columb a locuit pe insula Porto Santo timp de 12 ani, înainte de a pleca în călătoriile sale istorice peste ocean. Insulele s-au aflat, temporar, sub ocupaţie engleză în 1801 şi între 1802 şi 1814.

[modifică] Geografie şi climă

Arhipeleagul Madeira face parte din Macaronesia, o regiune de orgine vulcanică, alături de insulele Capul Verde, Azore, Selvagens şi Canare. Cea mai mare insulă din cadrul arhipeleagului, Madeira (cu o suprafaţă de 741 km &sup2) are un relief predominant muntos, cu înălţimea maximă de 1861 m în vârful Pico Ruivo. Ţârmul nordic este abrupt şi sălbatic.

Amplasarea geografică şi relieful muntos determină un climat blând, cu temperaturi medii situate între 22ºC vara şi 16ºC iarna. Clima subtropicala este favorabila culturilor de viţă de vie (cu renumitul vin de Madeira) trestie de zahăr, bananieri, portocali, lămâi.

Funchal, cel mai mare oraş din Madeira, este situat pe coasta sudică a insulei principale, la 32°37'45 de latitudine nordică şi 16°55'20 longitudine vestică. Pe lângă capitală, mai există alte câteva oraşe importante, şi anume Porto Santo, Machico, Cámara de Lobos, Santa Cruz das Flores şi Santana.

Pădurile de laurisilva din nordul Madeirei fac parte din patrimoniul UNESCO.

[modifică] Cultură şi societate

Insulele din arhipeleagul Madeira sunt faimoase pentru vinul de Madeira, precum şi pentru florile şi fructele subtropicale.

Populaţia de 250.000 de locuitori (conform estimărilor din 1991), de origine portugheză, se ocupă cu agricultura, pescuitul şi tursimul. Densitatea populaţiei este de 337 loc/km². Portughezii care au colonizat insulele proveneau, în cea mai mare parte, din regiunile Algarve şi Miño.