Max Blecher

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Marcel (Max) Blecher (n. 8 septembrie 1909, Botoşani - d. 31 mai 1938, Roman) a fost un romancier român de origine evreiască. Tatăl său, Lazăr Blecher, proprietarul unei fabrici de sticlă , era destul de înstărit.Prozator, de asemenea poet cu o sensibilitate maladivă, Max Blecher face parte din aceeaşi generaţie literara cu Mircea Eliade sau Anton Holban, scriitori care aduc in spaţiul literaturii române, un spirit confesiv făra false pudori, remarcabil graţie coordonatei unei lucidităţi dilatate de veritabilă febră existenţialistă. Din acest motiv, Max Blecher este considerat, de către critica literară , principal reprezentant al literaturii autenticităţii.

Îşi întrerupe cursurile la Facultatea de medicină din Paris imediat după declanşarea bolii sale, suferea de o boală pe atunci incurabilă, morbul lui Pott, tuberculoză la coloana vertebrală şi e internat în cîteva sanatorii, întâi la Berck-sur-mer, în Franţa, apoi la Leysin, în Elveţia. Apoi va fi internat în sanatoriul de la Tekirghiol. Operele sale sunt în foarte mare măsură autobiografice. Suferinţele sale atroce l-au impresionat profund pe Mihail Sebastian care a făcut din Max Blecher un personaj foarte important al Jurnalului său.

[modifică] Poetul

O primă şi ultimă plachetă de versuri, intitulată Corp transparent (1934) îi apare cu ajutorul prietenului său Geo Bogza, versurile fiind apropiate de cele din curentul avangardei. Geo Bogza l-a ajutat de altfel să-şi tipărească şi cele trei romane şi cu el avea să poarte o corespondenţă asiduă.

[modifică] Romancierul

Romanul său de debut, Întâmplări din irealitatea imediată ne aduce în viaţa de zi cu zi a tânărului cu o sensibilitate excesivă, "ţintuit la pat" de o boală cumplită. Inimi cicatrizate - roman în care descoperim începutul bolii sale (morbul lui Pott la coloana vertebrală), care-l va doborî mult prea timpuriu. Ultimul său volum, tipărit postum de amicul său Saşa Pană, Vizuina luminată, un "jurnal de sanatoriu", închid trăirile sale. Tînărul critic Eugen Ionescu a făcut pentru prima oară o apropiere între scrisul său şi cel al lui Franz Kafka. Corpul lui avea, într-adevăr, "să se frângă... ca un copac rupt, ca o păpuşă de cârpă".

[modifică] Caracterizări

Marcel Blecher a fost "...un scriitor unic... un remarcabil stilist... şi prin simţul de umor prin care autorul încearcă să depăşească latura tragică a existenţei sale" (Camil Baltazar).

"Blecher nu este un înstrăinat de evreism, ci, dimpotrivă, nu numai colaborarile sale... dovedesc... o vibrantă şi autentică personalitate iudaică..." (Ury Benador). E unul dintre eroii faimosului jurnal al lui Mihail Sebastian.

[modifică] Opere complete

1. Blecher, Max, Vizuina luminată, ediţie şi note de Saşa Pană, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1971

2. Blecher, Max, Întâmplari în irealitatea imediată; Inimi cicatrizate, Bucureşti, Editura Gramar, 1995

3. Blecher, Max, Întâmplări în irealitatea imediată; Inimi cicatrizate; Vizuina luminată; Corp transparent; Corespondenţă, Bucureşti & Craiova, Editura Vinea & Editura Aius, 1999

4. Blecher, Max, Max Blecher, mai putin cunoscut, Bucureşti, Editura Hasefer, 2000

5. Blecher, Max Scrisori către Geo şi Elisabeta Bogza în Max Blecher, mai puţin cunoscut, Bucureşti, Editura Hasefer, 2000

[modifică] Bibliografie

1. Ailenei, Sergiu, Introducere în opera lui M. Blecher, Iaşi, Editura Alfa, 2003

2. Balotă, Nicolae, M. Blecher şi realitatea mediată a creaţiei în De la Ion la Ioanide, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974

3. Baltazar, Camil, Un scriitor unic în Evocări şi dialoguri literare, Bucureşti, Editura Minerva, 1974

4. Băicuş, Iulian, Max Blecher. Un arlechin pe marginea Neantului, Editura Universităţii din Bucureşti, 2000

5. Blecher, Max , Scrisori către Lucia Demetriade-Bălăcescu în Max Blecher, mai puţin cunoscut, Bucureşti, Editura Hasefer, 2000

6. Biberi, Ion, Blessures gueriés în Max Blecher, mai puţin cunoscut, Bucureşti, Editura Hasefer, 2000,

7. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini şi pînă în prezent: Max Blecher, ediţia a II a, revăzută şi adăugită de Al. Piru, Bucureşti, Minerva, 1985

8. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas

9. Craia, Sultana, Feţele oraşului, Bucureşti, Editura Eminescu, 1988

10. Crohmălniceanu, Ovid.S., Literatura română între cele două războaie mondiale, Literatura autenticităţii şi a experienţei, volumul I, Bucureşti, Editura Minerva, 1972

11. Dimisianu, Gabriel, Lumea criticului, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000

12. Ionescu, Eugen, M. Blecher. Întîmplări în irealitatea imediată în Război cu toată lumea, Bucureşti, Editura Humanitas, volumul I, 1994

13. Iosifescu, Silvian, Vizuina luminată în Reverberaţii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1981

14. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, Socec, Bucureşti, 1937

15. Manea, Norman, M. Blecher- între biografie şi creaţie în Plicuri şi portrete, Bucureşti, Editura Polirom, 2004

16. Manolescu, Nicolae, Prin nişte locuri rele în tratatul critic despre romanul românesc Arca lui Noe, Bucureşti, Editura Gramar, 1998

17. Mirodan, Alexandru, M. Blecher în Dicţionarul neconvenţional al scriitorilor evrei de limbă româna, Tel Aviv, Editura Minimum, 1986

18. Muşat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc contemporan şi alte ficţiuni teoretice, Piteşti, Editura Paralela 45, 1998

19. Negoiţescu, Ion, Istoria literaturii române, volumul I, Bucureşti, Editura Minerva, 1991

20. Negoiţescu, Ion, M. Blecher sau „bizara aventură de a fi om” în Engrame, Bucureşti, Editura Albatros, 1975

21. Neumannn, Iustin, Revelaţia literaturii lui Max Blecher. Note psihanalitice pe marginea romanului Întîmplări în irealitatea imediată în Max Blecher, mai puţin cunoscut, Bucureşti, Editura Hasefer, 2000

22. Protopopescu, Al.,Volumul şi esenţa în Romanul crizei ontologice, Bucureşti, Editura Eminescu, 1972

23. Pană, Saşa, Cu inima lîngă Max Blecher în Max Blecher,Vizuina luminată, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1971

24. Pană, Saşa, Pomenirea lui Max Blecher în Max Blecher, mai puţin cunoscut, Bucuresti, Editura Hasefer, 2000

25. Pillat, Dinu, M. Blecher în Mozaic istorico- literar Secolul XX, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1969

26. Pop, Ion, Avangarda în literatura română, Bucureşti, Editura Minerva, 1990, p. 393

27. Pop, Ion, Scrisul ca restructurare a vieţii, prefaţă la volumul Max Blecher, mai puţin cunoscut, Bucureşti, Editura Hasefer, 2000,

28. Sebastian, Mihail, Jurnal, ediţie îngrijită de Leon Volovici, Editura Humanitas, 1998

29. Sebastian, Mihail , M. Blecher: Întîmplări în irealitatea imediată, Max Blecher Inimi cicatrizate şi Despre inimi cicatrizate cu prilejul unei traduceri în Max Blecher, mai putin cunoscut, Bucureşti, Editura Hasefer, 2000

30. Stan, Mihaela, Texistenţa lui Max Blecher în Tomis- revistă de cultură, august 2005

31. Şerbu, Ieronim, Perioada "Vremea" în Vitrina cu amintiri, Bucureşti, Editura Cartea româneasca, 1973

32. Şuluţiu, Octav, Scriitori şi cărţi, Bucureşti, Editura Minerva, 1974

33. Ţeposu, Radu G, Noroiul şi opiniile personajului în Viaţa şi opiniile personajului, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983

34. Ţeposu, Radu G., Suferinţele tînărului Blecher, Bucureşti, Minerva, 1996

35. Ţeposu, Radu G., În căutarea identităţii pierdute prefaţa la volumul Max Blecher, Opere complete

36. Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Sasu, Aurel, Blecher M.[ax] în Dicţionarul scriitorilor români, volum I (A- C), Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995

37. Zamfir, Mihai, Maestrul din umbră. Proza lui Max Blecher şi proza anilor 30 în Cealaltă faţă a prozei, Bucureşti, Editura Eminescu, 1988