Nicolae Cochinescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Judecătorul Nicolae Cochinescu

Nicolae Cochinescu (n. 19 ianuarie 1940, comuna Moigrad (acum Mirşid), judeţul Sălaj) este un jurist român, care a deţinut funcţia de procuror general al României (1996-1997). În prezent, îndeplineşte funcţia de judecător la Curtea Constituţională a României (din 2001).

[modifică] Biografie

Nicolae Cochinescu s-a născut la data de 19 ianuarie 1940 în comuna Moigrad (acum Mirşid) din judeţul Sălaj. A absolvit în anul 1961 Facultatea de Drept din Bucureşti. După absolvirea Facultăţii, a lucrat ca jurisconsult la Întreprinderea Regională de Exploatare şi Construcţii Electrice Rurale Argeş (1961-1962), procuror la Procuratura Locală Drăgăşani (1962-1964) şi procuror la Procuratura Judeţeană Vâlcea (1964-1973).

Între anii 1973-1990, a îndeplinit funcţia de procuror la Procuratura Generală a R.S. România. În anul 1990, este numit în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României. El a făcut parte din comisia de cercetare a conflictelor din martie 1990 de la Tg. Mureş, fiind acuzat că a mascat cauzele reale ale evenimentelor tragice de atunci. De asemenea, a mai fost acuzat şi de blocarea anchetelor privind vinovaţii genocidului din perioada Revoluţiei din decembrie 1989 şi cele privind vinovaţii mineriadelor din 1990. ^[1]

Nicolae Cochinescu a fost eliberat din funcţia de prim-adjunct al procurorului general prin Decretul nr.53 din 15 aprilie 1993, fiind numit în funcţia de procuror general financiar la Curtea de Conturi.

După un stagiu la Curtea de Conturi (1993-1996), Nicolae Cochinescu a fost numit prin Decretul nr.334 din 27 august 1996 al preşedintelui Ion Iliescu în funcţia de procuror general la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. În urma alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din 27 noiembrie 1996, a avut loc schimbarea puterii politice în România. Prin Decretul nr.469 din 25 august 1997 al preşedintelui Emil Constantinescu, Nicolae Cochinescu a fost eliberat din funcţia de Procuror general al României începând cu data de 26 august 1997.

Într-o conferinţă de presă din august 1997, Nicolae Cochinescu a afirmat că demiterea sa din funcţie este de natură politică şi nu în conformitate cu legea, care prevede că demiterea unui magistrat se face numai în cazul demisiei, transferului, abaterilor disciplinare grave sau al unei condamnări penale. Motivele demiterii lui Cochinescu prezentate de ministrul justiţiei, Valeriu Stoica, către preşedintele României, Emil Constantinescu, au fost următoarele:

nerezolvarea dosarelor mineriadelor;
nesoluţionarea dosarelor privind adopţiile;
promovarea recursurilor în anulare împotriva sentinţelor definitive în justiţie privind retrocedarea proprietăţilor confiscate de regimul comunist.

Deşi a declarat că demiterea sa nu este în conformitate cu legea, Cochinescu a afirmat că nu a contestat această măsură din respect pentru instituţia prezidenţială. ^[2]

În august 1997, este transferat ca procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie (1997-2000). Printr-un decret prezidenţial, la data de 1 aprilie 2000, lui Nicolae Cochinescu i-a fost acceptată ieşirea din magistratură, ceea ce i-a putut permite să profeseze ca avocat cu cabinet individual, în cadrul Baroului Bucureşti. El a fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii de la înfiinţarea acestei autorităţi publice până la numirea în funcţia de procuror general financiar.

În iunie 2001, Nicolae Cochinescu a fost numit judecător de către Senatul României pentru demnitatea de judecător la Curtea Constituţională a României, pentru un mandat de 9 ani. La 7 iunie 2001, el a depus jurământul ca judecător al Curţii Constituţionale, alături de Petre Ninosu, Şerban Viorel Stănoiu şi Ioan Vida.

Soţia sa, Alexandrina Cochinescu, a deţinut funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

[modifică] Activitate publicistică

Nicolae Cochinescu este autorul mai multor lucrări de literatură juridică, dintre care menţionăm următoiarele:

"Jurisdicţia financiară în România / La jurisdiction financire en Roumanie" (Bucureşti, 1996);
"Organizarea puterii judecătoreşti în România" (Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997);
"Totul despre Ministerul Public" (Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000).

De asemenea, el a publicat numeroase articole cu tematică juridică, în revistele de specialitate (Dreptul, Revista de Drept Public, Revista de Drept Penal, Pro Lege, Buletinul Curţii de Conturi) şi în ziare centrale şi locale.

În afară de acestea, Nicolae Cochinescu a publicat şi o carte de povestiri pentru copii: "Cavalerul Albastru şi alte povestiri" (Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1971).